Cu câteva zile înainte de alegerile de pe 27 septembrie, administrația Firea a dat autorizație pentru construirea a 3 blocuri cu 4 etaje pe Aleea Modrogan 1 A, în grădina vilei Filipescu-Brâncoveanu, monument istoric. Blocurile ar urma să fie construite practic în curtea vilei în care se află sediul central al PNL, lângă Bulevardul Aviatorilor, după ce o bucată din grădină a fost dezmembrată și vândută unui privat de RA-APPS. În Planul Urbanistic al zonei protejate Filipescu, aprobat tot de Primăria Capitalei, vila apare cu grad maxim de protecție, la fel și parcul pe care urmează să se edifice construcțiile, conservarea fiind obligatorie.
Sute de oameni au primit telefoane cu mesaje anti-PSD! AUDIO
Proiectul imobiliar
Această bucată din grădina vilei unde are sediul PNL a ajuns proprietate privată după ce RA-APPS a vândut-o în noiembrie 2014 contra sumei de 4.433.800 euro fără TVA.
Vești fantastice: peştele fosilă vie vechi de 65 de milioane de ani aflat în pragul dispariţiei, găsit în România
La finalul anului 2019, Consiliul General al Municipiului București a aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru proiectul imobiliar. Reamintim că Gabriela Firea și PSD aveau majoritatea.
Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat, terenul pe care se dorește construirea celor 3 blocuri are o suprafață de 4.200 mp. Indicatorii urbanistici solicitați sunt: POT – 48%, CUT – 2,16, înălțimea maximă – 17 m. Beneficiarul este firma One Modrogan, care are acționari potrivit datelor de la Registrul Comerțului: ONE HERASTRAU PLAZA SRL și ONE UNITED PROPERTIES SA.
Despre Parcelarea Filipescu
„Parcelarea Filipescu a rezultat din divizarea proprietății lui Al. Filipescu. Proiectul a fost elaborat în 1912 de arhitectul belgian O. van Rysselberghe. Proiectul a fost corelat cu noul prospect al Șoselei Jianu (stabilit prin 1910) și cu parcelarea Blanc, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Odată cu proiectul parcelării Filipescu, primăria a aprobat și câteva reguli simple de construire: retragerea uniformă de la stradă, obligativitatea de a realiza clădiri izolate (vile), înălțimea maximă la cornișă (14 m). Cea mai mare parte a construcțiilor au fost realizate între cele două războaie mondiale. (…) Este un cartier rezidențial aristocratic, tipic pentru opțiunea culturală occidentală a elitelor din prima jumătate a secolului al XX-lea. Gradul de protecție al zonei este maxim: se protejează valorile arhitectural – urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor. Sunt permise intervenții care conservă și potențează valorile existente”, se arată în Planul Urbanistic al zonei protejate.
Vila Filipescu-Brâncoveanu a fost construită între 1908-1915 de fiul lui Ion Filipescu-Vulpache, Alexandru (1852-1916) după planurile arhitectului Roger Bolomey. Această reședință, alături de alte bunuri imobiliare, a fost moștenită de Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967), unul dintre marii proprietari funciari de atunci, văr primar cu Alexandru Filipescu. În anii ’30, Constantin Basarab Brâncoveanu a girat cu această proprietate mai multe împrumuturi bancare pe care însă nu le-a putut plăti la timp, că urmare Primăria Capitalei a intrat în posesia vilei și a parcului. PNL folosește azi vila cu chirie, ea aparținând RA-APPS. PNL și-a exprimat intenția de a cumpăra vila în 2013.
