Capitolul ”Revizuirea cadrului fiscal” din Planul Național de Redresare și Reziliență este o înșiruire obiective care au ca scop sporirea veniturilor la bugetul de stat însă nu e clar cum. Și nu sunt prezentat soluții curajoase concrete de a atrage mai mulți bani. Se spune la un moment dat că începe eliminarea stimulentelor fiscale, dar nu se vine cu niciun exemplu concret. Să fie sectorul IT?
Se vorbește despre aducerea impozitului pe proprietate la un nivel echivalent celui din UE, despre oprirea extinderii TVA redus, despre începere eliminării stimulentelor fiscale fără să se spune pentru cine etc. Adică se invocă obiective generale fără să se dea exemple concrete.
Foarte slabi la colectarea de venituri
România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea
Europeană. Mai mult, această pondere a înregistrat o dinamică negativă în ultimii ani.
O altă caracteristică comună și altor state membre UE din centrul, estul și sud-estul Europei
este aceea că România își bazează veniturile pe impozitarea consumului și mai puțin pe
impozitarea profiturilor, veniturilor sau proprietăților (impozite ce reprezintă baza în cazul
țarilor membre UE din vestul Europei caracterizate de o economie mai dezvoltată).
Structura veniturilor fiscale la nivel de țară se bazează în mare parte pe impozitele pe consum (TVA și accize), și în același timp se înregistrează un nivel scăzut al veniturilor fiscale în PIB (26,3% din PIB față de 39,2% media înregistrată la nivelul Uniunii Europene).
”În scopul echilibrării structurii dintre veniturile din consum și veniturile fiscale recurente, este esențial să înțelegem evoluțiile actuale din zona de impozitare a țărilor UE”, se spune în PNRR. Adică, autoritățile vor trebui să înțeleagă, cel puțin la nivel teoretic, oportunitățile de dezvoltare a politicilor în ceea ce privește impozitul pe proprietate, impozitul pe profit precum și sarcina fiscala aferenta veniturilor persoanelor fizice prin comparație cu
politicile privind taxarea din statele membre UE. Iar deciziile vor urma probabil într-un viitor nedefinit.
S-a constatat că sistemul actual de impozitare a proprietății nu ține cont de obiectivele unei economii durabile (de exemplu, criterii de eficiență energetică la modelarea bazei impozabile la impozitarea proprietățile imobiliare, respectiv principiile unor emisii reduse de CO2), respectând în același timp principiile autonomiei locale din România.
Limbaj de lemn
Urmează o nouă formulare cu accente de limbaj de lemn: ”O componentă a reformei este reprezentată de construirea unui sistem informatic național care să asigure colectarea și furnizarea de date corespunzătoare proprietăților din România, aceste informații fiind necesare atât în procesul legislativ, cât și în procesul de colectare, monitorizare, control al veniturilor bugetelor locale, precum și pentru simplificarea potențială a cerințelor actuale de conformare.” Practic, această frază poate fi găsită cam în orice program de guvernare însă digitalizare a bătut pasul pe loc până la începutul pandemiei.
Pentru că până acum nu au existat premizele unor analize profunde, din motive necunoscute, autoritățile își iau angajamentul să identifice cele mai bune practici, a modului în care acestea pot fi implementate în România, și a intervalul de timp necesar care să permită armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE.
Obiectivul Guvernului, conform PNRR, este revizuirea legislației fiscale conform propunerii curente ar trebui să aibă un impact pozitiv de 0,5% asupra PIB față de media perioadei 2019–2020, începând cu anul 2025.
Din perspectiva sistemului fiscal de impozitare (inclusiv din perspectiva contribuțiilor sociale), obiectivul este de a supune dezbaterii publice, și de a aproba un proiect legislativ până la sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată, începând cu anul 2023, în funcție de analiza rezultatelor economice aferente actualului format, capacitatea din perspectiva administrării și alternativele rezultate în urma studiilor comparative. Avem obiectivul dar nu și proiectul legislativ…
Distorsionări! Care distorsionări?
Chestiunile care urmează să fie identificate sunt mai mai multe și diverse. De exemplu distorsionările și domeniile în care se poate dezvolta legislația fiscală incidentă. ”Revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează sa identifice distorsionările și domeniile în care se poate dezvolta legislația fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale (CAS, CASS, CAM) precum și impozitarea proprietăților, astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragerea treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și CAS, CASS, CAM, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală”, se mai spune în PNRR. Deocamdată nu se cunosc aceste distorsionări. Se vor afla pe parcurs…
Legislația fiscală românească va face obiectul unei analize amănunțite, cu asistența tehnică, în special în domeniul impozitelor și contribuțiilor sociale datorate pe veniturile obținute de
persoane fizice, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale de care pot beneficia cu titlu de excepție) și impozitele pe proprietate (i.e. impozite locale). Scopul principal este, conform PNRR, un sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, capabil să susțină mai bine economia și să creasca nivelul serviciilor catre contribuabil, în
scopul creșterii conformării voluntare. Avem de a face iar cu formulări vagi.
Formulări mai clare
Aria de aplicabilitate a cotelor reduse de TVA nu va fi extinsă, se spune în PNRR. Această frază pare să fie cea mai clară. Practic se stopează alte reduceri de TVA. În momentul de față avem cote reduse de 5% și de 9% pentru diferite produse și servicii, și de cele mai multe ori deciziile de reducere a TVA-ului s-au luat din rațiuni electorale.
Urmează o formulare care pare curajoasă însă nu este dusă până la capăt: ”Ritmul eliminării treptate a stimulentelor fiscale acordate în legislația actuală se va baza pe
rezultatul revizuirii asistate a legislației actuale. Aplicabilitatea stimulentelor fiscale va fi foarte strâns legată de capacitatea administrativă a ANAF, precum și de menținerea competitivității economiei românești și a importanței crescute a anumitor sectoare economice”. Nu se spune în ce sectoare vor fi eliminate aceste stimulente. De exemplu, programatorii au impozite zero. Sunt vizați aceștia? PNRR nu ne spune.
Fraze greu de înțeles
Despre impozitul pe proprietate, PNRR insăilează niște fraze care greu pot fi înțelese. ”Din perspectiva impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023. Revizuirea principiilor privind impozitul pe proprietate, în special în ceea ce privește diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcție de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică), vizează abordarea potențialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare, aplicabile persoanelor fizice și persoanelor juridice care obțin venituri din proprietățile imobiliare, precum si stabilirea automatã a valorii impozabile a proprietăților supuse impozitelor locale.”
