Datele Ministerului Justiției arată că, începând cu anul 2010, odată cu mărirea numărului de dosare penale deschise, valoarea prejudiciului în dauna statului descoperit de procurori s-a mărit de aproape patru ori. Proporțional a crescut și valoarea bunurilor puse sub sechestru.
„Nu mai e suficientă încarcerarea infractorilor, e nevoie și mult mai eficient să îi lipsești de bunurile pe care le-au dobândit, pentru a îi descuraja să mai săvârșească și alte infracțiuni”, a declarat Marius Bulancea, consilier al procurorului-șef al DNA.
Procurorii se plâng însă că identificarea bunurilor suspecților a devenit din ce în ce mai anevoioasă, mai ales că infractorii s-au rafinat și și-au mutat bunurile și mai ales conturile în state care țin la secretul bancar.
„Ție îți ia un an de zile să afli date despre o tranzacție bancară care s-a desfășurat în Cipru sau în Elveția, în condițiile în care inculpatului îi ia 10 sau 15 minute din momentul în care a aflat despre dosarul penal să își mute banii”, mai spune Marius Bulancea, consilier al procurorului-șef al DNA.
Datele autorităților arată că România stă bine la capitolul impunerii unor măsuri de siguranță pentru recuperarea prejudiciului și chiar când vine vorba de recuperarea unor sume din alte state.
„România se afla în primele trei jurisdicții în materie de indisponibilizări. În 2012 am reușit să recuperăm din Statele Unite o sumă de 400.000 de dolari. Prin modificarea Legii Bugetului de stat am reușit să o redirecționăm chiar către cei care au lucrat în dosar, colegii de la Brigada Antidrog din IGPR”, declară Cornel Călinescu, Oficiul Național de Recuperare a Creanțelor.
Odată cu creșterea valorii bunurilor puse sub sechestru a crescut de opt ori și suma bunurilor confiscate prin hotarâri definitive. Numai că ANAF, instituția care răspunde de recuperarea prejudiciilor și singura care pune în aplicare deciziile judecătorești, ridică din umeri când vine vorba de cât recuperează, până la urmă, statul.
„Nu am de unde să știu eu, având în vedere că structura centrală nu deține organe de valorificare. Deci, haideți, vă rog frumos… Datele nu sunt în structura centrală! (Reporter: Dar dumneavoastră nu centralizați toate informațiile astea?) Ba da, se centralizează la noi…”, este reacția Laurei Drăgan, reprezentant ANAF.
Despre cazuri punctuale, precum dosarul ICA, reprezentanții ANAF par să știe măsura în care o decizie definitivă a fost pusă în aplicare. Chiar dacă nu știu.
„Toate bunurile în dosarul în care dvs aveți un interes major, public, au fost trecute pe numele statului român, înregistrate la Cadastru și Taxe Locale”, a adăugat Laura Drăgan, reprezentant ANAF.
Reprezentanții sistemului judiciar vorbesc acum despre extinderea aplicării confiscării extinse, având în vedere că, din 2012, de când există cadru legal, nu au fost pronunțate decât trei hotarâri definitive.
Prejudicii:
2010 – 580 mil. euro
2011 – 761 mil. euro
2012 – 768 mil. euro
2013 – 1,9 mld. euro
Valoarea bunurilor sechestrate
2010 – 88 mil. euro
2011 – 241 mil. euro
2012 – 419 mil. euro
2013 – 434 mil. euro
Valoarea bunurilor confiscate
2010 – 1,6 mil. euro
2011 – 5 mil. euro
2012 – 7,8 mil. euro
2013 – 7,6 mil. euro
