La precedenta evaluare a acordului, FMI a decis ca România să poată trage o tranşă cu o valoare identică (480 milioane euro), până în prezent fondurile puse la dispoziţia autorităţilor române, în caz de urgenţă, însumând circa 1,5 miliarde euro.
În ultima scrisoare de intenţie către FMI, obţinută de MEDIAFAX, Guvernul a convenit ca lista companiilor ale căror pierderi trebuie incluse anul viitor în deficitul bugetar să fie din nou substanţial extinsă, de la 10 la 27 de societăţi, după ce iniţial a fost restrânsă în proporţie similară.
Guvernul s-a angajat ca, până la finele acestui an, să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzacţia nu a fost încheiată prin intermediul bursei de energie OPCOM.
Totodată, procedurile de listare a companiei Hidroelectrica prin vânzarea pe Bursă a 10% din acţiuni vor fi încheiate până la sfârşitul lunii octombrie a anului viitor, după ce în primele două luni va fi angajată o bancă de investiţii care să pregătească operaţiunea.
În acelaşi timp, Executivul va continua concedierile la companiile feroviare, să impună patru zile de concediu fără plată pentru angajaţii societăţii Intervenţii Feroviare, va închide liniile de cale ferată care nu pot fi vândute la licitaţii şi va încheia contracte în parteneriat public-privat pentru spaţiile comerciale CFR.
Guvernul ia în calcul înfiinţarea unei societăţi imobiliare care să preia în portofoliu bunurile imobiliare ale companiilor de stat din transporturi, operaţiune argumentată de către autorităţi prin încercarea de a creşte veniturile şi de a îmbunătăţi modul de gestionare a activelor din acest sector.
FMI a acceptat prelungirea termenelor de privatizare a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, dar a impus ca procedurile să fie încheiate în totalitate până la sfârşitul lunii aprilie a anului viitor şi a blocat achiziţionarea rafinăriei Arpechim de la OMV Petrom .
Guvernul şi instituţia internaţională au convenit să amâne cu şase luni, până la sfârşitul anului viitor, termenul până la care să fie privatizare cele două mari companii energetice, Oltenia şi Hunedoara.
FMI a impus Guvernului ca până la sfârşitul lunii aprilie a anului viitor să găsească un investitor strategic care să preia cel puţin 20% din acţiunile deţinute la Poşta Română, în urma unei majorări a capitalului social, şi să înceapă procedurile de concediere colectivă a angajaţilor din companie.
Compania de stat Electrica SA, deţinută de Ministerul Economiei, va dispărea de pe piaţa furnizării de energie, deoarece FMI a cerut ca obiectul principal de activitate să fie transferat către Electrica Furnizare, firmă care va fi privatizată până la sfârşitul lunii octombrie 2012.
Guvernul vrea să flexibilizeze regula de angajare a unei singure persoane la şapte posturi vacantate, introdusă în 2009, urmărind ca aceasta să fie aplicată la nivel sectorial şi nu pentru fiecare instituţie în parte, astfel încât să poată decide angajări în zonele care au un deficit de personal.
FMI a solicitat Guvernului să treacă Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) din administrarea Termoelectrica în subordinea directă a Ministerului Economiei şi să înceapă procedura de privatizare a companiei, operaţiune care să fie încheiată până la sfârşitul anului viitor.
Nu în ultimul rând, FMI şi CE au revenit în discuţiile cu Guvernul asupra solicitării de eliminare a restricţiilor la deschiderea marilor lanţuri de retail şi au impus autorităţilor să rezolve problema în perioada imediat următoare, până la sfârşitul lunii ianuarie 2012, după ce termenul stabilit iniţial a fost depăşit
Guvernul intenţionează să reducă, temporar, cu 10 puncte procentuale rata de cofinanţare a proiectelor acoperite şi din surse UE, bazându-se pe un nou regulament discutat la nivelul Uniunii Europene şi care prevede creşterea corespunzătoare a contribuţiei comunitare la cofinanţarea acestor proiecte.
O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 octombrie-7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv.
La finalul misiunii, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a anunţat că pentru anul viitor se estimează o creştere economică de 1,8-2,3% şi un deficit bugetar în limita a 1,9% din PIB.
În luna martie, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispoziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).
Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
