„Consolidarea fiscală reduce de cele mai multe ori creşterea economică, pe termen scurt. Utilizând un nou set de date, am ajuns la concluzia că, după doi ani, o reducere de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) a deficitului bugetar tinde să taie 0,5 puncte procentuale din creşterea economică şi să urce rata şomajului cu o treime de punct procentual”, se arată într-o analiză a FMI.
Scăderea dobânzilor şi deprecierea monedei naţionale atenuează de obicei impactul măsurilor de austeritate asupra creşterii, însă acest efect este mai redus atunci când dobânzile sunt deja aproape de zero sau când mai multe ţări implementează simultan programe de consolidare fiscală, afirmă experţii de la Washington.
Pe termen lung însă, reducerea datoriilor poate creşte PIB prin scăderea dobânzilor reale şi facilitatea reducerii taxelor, factori care susţin sectorul privat şi implicit economia.
Totodată, FMI notează că austeritatea bazată pe reduceri de cheltuieli este „mai puţin dureroasă” decât majorările de taxe.
Fondul identifică şi anumite măsuri care pot reduce impactul consolidării fiscale asupra economiei. Printre cele mai eficiente idei în acest sens ar fi măsurile implementate acum, dar cu efect de reducere a deficitului numai pe termen lung, când creşterea economică ar urma să fie deja robustă.
În acest sens, FMI dă ca exemplu corelarea vârstelor de pensionare cu durata medie de viaţă şi îmbunătăţirea eficienţei sistemelor de pensii şi a programelor sociale.
În România, Guvernul a redus în această vară salariile din sectorul public cu 25%, a crescut TVA de la 19% la 24% şi a tăiat cu 15% majoritatea ajutoarelor sociale, pentru a reduce deficitul bugetar în conformitate cu acordurile semnate cu FMI şi Comisia Europeană. Alte măsuri luate de autorităţile române sunt creşterea taxelor percepute unor categorii profesionale, majorarea impozitelor pe câştigurile de capital sau creşterea impozitelor pe proprietate.
