Eşecul de a implementa măsuri de austeritate fiscală sau de a înfiinţa un singur sistem de supraveghere în perioada stabilită ar putea forţa 58 de bănci din UE, de la UniCredit la Deutsche Bank, să-şi reducă activele, a anunţat FMI. O astfel de situaţie ar afecta creditarea şi ar avea un impact de 4 puncte procentuale asupra evoluţiei PIB anul următor în Grecia, Cipru, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania, ţările de la periferia zonei euro, transmite Bloomberg.
„Intensificarea crizei s-a manifestat prin trnsferuri de capital de la periferie către centru, într-un ritm asociat în mod normal cu situaţii de criză monetară sau blocaje bruşte. Restabilirea încrederii în rândul investitorilor privaţi este esenţială pentru stabilizarea zonei euro”, se arată în raportul Global Financial Stability al FMI.
Instituţia internaţională a înrăutăţit, marţi, prognoza privind creşterea economică a economiei mondiale şi a avertizat asupra unui avans şi mai lent al PIB în cazul în care europenii nu rezolvă ameninţările la adresa economiei.
În aprilie, Fondul estima vânzări de active în valoare de 3.800 de miliarde de dolari într-un „scenariu pesimist privind politicile adoptate”. Din aprilie, întârzierile autorităţilor în luarea de decizii pentru rezolvarea crizei au agravat presiunile privind finanţarea, în timp ce suportul acordat prin programul de lichidităţi nelimitate pe trei ani al Băncii Centrale Europene a dispărut treptat.
În scenariul de bază, al adoptării de către liderii europeni a deciziilor anticriză necesare, FMI vede o reducere a activelor cu 2.800 de miliarde de dolari, faţă de2.600 de miliarde de dolari, cât anticipa în aprilie.
