În septembrie 2011, Banca Elveţiei a decis să fixeze o rată de schimb de 1,20 franci elveţieni pentru un euro şi a indicat că va achiziţiona masiv euro, fără a ţine seama de riscul de a deţine acestă valută.
FMI estimează că este dificil de de estimat când va fi momentul potrivit pentru ca Elveţia să nu mai fixeze o rată de schimb de 1,20 franci elveţieni pentru un euro şi a sfătuit autorităţile elveţiene să aleagă acest moment ‘cu mare grijă’.
Deşi fundamentele şi politicile economice ale Elveţiei sunt solide, FMI apreciază că ţara se confruntă cu riscuri din cauza crizei datoriilor din zona euro precum şi din cauza vulnerabilităţilor sectorului bancar elveţian.
Jean-Pierre Danthine, membru al Comitetului de politică monetară al Băncii Naţionale a Elveţiei, a afirmat luna trecută că SNB încă consideră că francul elveţian este ‘supraevaluat’.
Banca Naţională a Elveţiei susţine că supraevaluarea francului elveţian reprezintă o ameninţare acută la adresa economiei elveţiene, care depinde de exporturi şi turism.
Îngrijoraţi de criza datoriilor din zona euro şi SUA, investitorii s-au reorientat masiv spre francul elveţian, care în acest an a atins o serie de valori record. Însă aprecierea rapidă a francului a provocat dificultăţi pentru companiile şi exportatorii elveţieni, ale căror marje de profit s-au diminuat, obligându-i pe oficiali să reacţioneze.
