„Guvernul se află pe drumul cel bun în atingerea ţintei (70.000 de concedieri până la începutul anului viitor – n.r.)”. Până în prezent au fost concediaţi peste 30.000. De asemenea, au mai fost efectuate câteva mii de reduceri de posturi în ultimele două luni. În septembrie, ne aşteptăm la o restructurare a sistemului educaţional, când numărul profesorilor va fi redus. Va exista o continuă restructurare până la finele anului”, a spus Franks.
El a afirmat că Guvernul va decide cât de rapid va fi procesul de restructurare, menţionând că pentru FMI este importantă menţinerea cheltuielilor cu salariile anul viitor la nivelul agreat, de 39 de miliarde de lei.
„Intenţia Guvernului este să continue să reducă numărul bugetarilor pentru a crea spaţiu pentru majorări salariale pentru cei care rămân în sistemul bugetar. Guvernul anticipează mii de reduceri de personal peste cele 70.000 de posturi”, a mai spus Franks.
Autorităţile s-au angajat în acordul cu FMI să reducă numărul angajaţilor din sistemul public de la 1,36 milioane la 1,29 milioane, respectiv cu 70.000 de persoane, cheltuielile salariale aferente acestor angajaţi pentru anul viitor fiind de 39 de miliarde de lei. (MEDIAFAX)
Banii vin dacă Guvernul va plăti datorii de 2 mld. lei către firme
România va primi următoarea tranşă de bani de la Fondul Monetar Internaţional de 900 de milioane de euro, doar dacă va plăti arierate în valoare de 2 miliarde de lei. Este concluzia celei de-a cincea misiuni de evaluare făcută de instituţia internaţională în ţara noastră.
Creşterea economică a fost pozitivă în al doilea trimestru din 2010, dar va reveni pe scădere în trimestrul III. Rămân provocări legate de reformarea finanţelor publice. Un sector public mai suplu va permite salarii mai bune pentru funcţionari. Programul fiscal ramane cel agreat atat pentru acest an cat si în 2011. Acest lucru se datoreaza efortului extraordinar de ajustare a autoritatilor romane. Am fost impresonati de hotararea cu care autoritatile au fost decise sa rezolve dificultatile fiscale.”, a declarat Jeffrey Franks la conferinţa de presă în care delegaţia FMI şi-a prezentat concluziile privind misiunea de evaluare a economiei româneşti.
Boardul FMI va aproba eliberarea următoarei tranşe de 914 milioane euro din acordul stand-by după ce autorităţile române vor îndeplini precondiţiile stabilite, printre care şi plata a 2 miliarde lei în contul arieratelor statului.
„La nivel de experţi am costatat că performanţele la finele lunii iunie sunt bune iar programele sunt adecvate atingerii ţintelor majore din program. Odată ce autorităţile române vor realiza precondiţiile boardul FMI se va reuni şi se va aproba eliberarea tranşei de 914 milioane euro (…) Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şi până acum. (…) Din nefericire soldul arieratelor nu s-a micşorat. Ca acţiune ce trebuie îndeplinită înainte ca reviziuirea acordului să fie aprobată de Board, Guvernul trebuie să plătească 1,9 – 2 miliarde de lei din arierate”, a spus Franks.
Şeful delegaţiei, Jeffrey Franks, spune că guvernul de la Bucureşti a făcut progrese importante în implementarea măsurilor de reducere a cheltuielilor, însă e nevoie de o accelerare majoră a absorbţiei fondurilor europene.
Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială au virat mai mult de jumătate din banii prevăzuţi în pachetul de finanţare a României.
Mai exact, 10,7 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, 2,5 miliarde de la Comisia Europeană şi 300 de milioane de la Banca Mondială.
România a primit cinci tranşe de la Fondul Monetar Internaţional şi două de la Comisia Europeană. În total, FMI, Bruxelles-ul şi Banca Mondială au împrumutat România cu mai bine de 13 miliarde de euro. Mai avem de primit fonduri importante de 2,5 miliarde de euro de la COmisia Europeană pentru Trezoreria statului şi încă aproape trei miliarde de la Fondul Monetar, care se vor duce în visteria Băncii Naţionale a României.
Acordul de-acum merge bine, dar istoria relaţiilor dintre România şi FMI nu arată deloc la fel. Din 1990 până în prezent, ţara noastră a încheiat opt acorduri cu FMI, inclusiv cel parafat în 2009. Dintre acestea doar unul a fost finalizat cu succes: de cele mai multe ori, acordurile se rupeau după ce intra prima tranşă. Acum, analiştii nu mai văd riscul ruperii acordului cu Fondul Monetar, mai ales în condiţiile în care România pare să fi învăţat din greşelile vecinilor.
Cum stăm cu ţintele FMI
România se află în acest moment în cea mai grea parte a consolidării fiscale, după ce în 2009, reformele s-au dovedit insuficiente pentru a ţine în frâu deficitul bugetar. Ca să se apropie de cerinţele FMI, autorităţile au fost nevoite să ia decizii grele: au tăiat salariile bugetarilor şi au majorat taxele.
Deficitul bugetar al României a urcat anul trecut la 7,4% din produsul intern brut, după metodologia pe cash, după ce în 2008 s-a situat la peste 5%.
După metodologia ESA 95 a Comisiei Europene, România şi-a ratat ţinta de deficit, în contextul majorării arieratelor, cum a făcut, de altfel, sistematic la aproape toate evaluările.
Ţinta de deficit bugetar a fost ratată pentru primul trimestru din 2010, reiese din documentele FMI. Iar cum decalajul dintre încasări şi cheltuieli era tot mai mare, autorităţile au fost obligate să ia măsuri dure la jumătatea acestui an, precum creşterea TVA şi tăierea cu un sfert a salariilor bugetarilor.
Pe planul reformelor legislative, statul a luat câteva hotărâri importante, precum înfiinţarea consiliului fiscal independent de analiză a politicilor guvernamentale, precum şi conturarea legii unice a salarizării şi a legii pensiilor. Aceste două legi, însă, trebuie implementate până în septembrie, la cererea Fondului Monetar, pentru a putea stabiliza măcar parţial bugetul anul viitor.
FMI a mai cerut, de asemenea, pentru această toamnă, aplicarea unei reforme instituţionale pentru a reduce riscurile fiscale ale administraţiilor publice locale. În plus, FMI vrea o reformă administrativă a taxelor pentru persoanele bogate din România, cu termen propus de aplicare din noiembrie 2010. Toate aceste măsuri ar urma să reducă deficitul bugetar al României la 6,8% din PIB în acest an şi 4,4% anul viitor.
Pe cine a mai creditat FMI în regiune
Nu numai România a bătut la uşa Fondului Monetar Internaţional. Ungaria a fost prima din Uniunea Europeană şi au urmat şi alte ţări din Europa: Ucraina, Letonia şi Serbia. Chiar şi Letonia, singura ţară din Uniune care a evitat recesiunea, a cerut un acord de tip preventiv.
În toamna lui 2008, criza financiară începea să se transmită tot mai puternic şi în economia reală. În aceste condiţii, Fondul Monetar şi-a recâştigat influenţa pierdută în anii precedenţi, când oferise foarte puţine împrumuturi. Iar ţările emergente din estul Europei au fost considerate printre cele mai vulnerabile. În aceste condiţii, FMI a oferit pachete de finanţare în valoare totală de aproape 50 de miliarde de euro în această regiune.
Principalii beneficiari au fost România, Ungaria, Ucraina, Letonia şi Serbia. Cifra nu include şi acordul preventiv încheiat de Polonia în valoare de 15 miliarde de euro, care tocmai a fost reînnoit recent.
Statisticile oficiale arată, pe de altă parte, că România a avut cel mai mare acord stand-by din Uniunea Europeană. Este cunoscut faptul că România nu a primit la timp unele tranşe, însă nici în rândul celorlalte ţări din regiune, drumul reformelor nu a fost unul lin. Letonia s-a trezit cu o tranşă îngheţată, după ce experţii de la Washigton au fost nemulţumiţi de stadiul reformelor şi ajustărilor fiscale. În Ungaria, executivul de la Budapesta a realizat o serie de reforme dure de ajustare în 2009, care au inclus majorarea TVA şi scăderi de cheltuieli bugetare. Din această cauză, alegerile parlamentare au fost câştigate de partidul de centru-dreapta condus de Viktor Orban, care a promis o serie de măsuri populiste.
De altfel, acesta a şi renunţat recent la acordul cu FMI, argumentând că Ungaria poate face şi singură ajustările potrivite. Pentru moment, Ungaria nu mai are nevoie de ştampila de aprobare a FMI, fiindcă măsurile dure au fost luate în 2009, însă dacă bugetul va derapa din nou, Budapesta s-ar putea întoarce imediat la uşa Fondului Monetar.
