FMI se întoarce, Guvernul intră la audieri

audieri, delegatia Fmi, FM, Fondul Monetar International, Guvern, împrumut, misiunea FMI, România

Jumătate dintre miniştrii propuşi astăzi Parlamentului au mai fost audiaţi şi acum un an. Ei promiteau deficit bugetar mic, absorbţia fondurilor UE şi zeci de kilometri de autostradă.

Guvernul propus de premierul desemnat Lucian Croitoru intră, de astăzi, în audierile Comisiilor de specialitate ale Parlamentului, al căror aviz, chiar dacă este consultativ, poate anticipa votul de învestitură din Legislativ. Dacă acum un an membrii vechii gărzi pdl-iste se declarau optimişti în viitoarele proiecte ministeriale, în prezent aceştia sunt în situaţia de a fi respinşi şi în comisii, după ce au fost demişi prin moţiunea de cenzură. Vasile Blaga, Radu Berceau, Gheorghe Pogea, Adriean Videanu, Mihai Stănişoară, Teodor Paleologu şi Cătălin Predoiu sunt cei care îşi încearcă iar norocul pentru câte un post de ministru.

Pe de altă parte, tehnocraţii propuşi de premierul desemnat vor avea o soartă mai blândă, fiind probabil că unele nume să treacă de avizul comisiilor. Liderul social-democrat Mircea Geoană a declarat, luni seară, că Executivul propus de Croitoru nu va obţine învestitura în Parlament, dar este posibil ca unele candidaturi, ca cea a lui Bogdan Aurescu la Externe, să primească un aviz favorabil. “Sunt convins că toţi colegii mei îl vor vota fără dificultăţi. Mi se pare un nume onorabil şi unde vom vedea un nume onorabil nu avem o problemă să spunem: da domnule, este un profesionist”, a menţionat Geoană. Celelalte nume noi de pe lista lui Croitoru sunt Adrian Rădulescu (Agricultură), Mihai Şeitan (Muncă), Florin Şaghi (Interne), Daniel Funeriu (Educaţie), Cristian Vlădescu (Sănătate) şi Sulfina Barbu (Mediu).

Şeful statului a acuzat Opoziţia parlamentară că se apropie, prin acţiunile sale, de trădare a interesului naţional. “Să întârzii să dai ţării un guvern stabil, când ţara este în criză economică, să faci tot ce se poate pentru a diminua credibilitatea ţării şi a nu readuce stabilitatea politică mi se pare că acestea depăşesc zona de iresponsabilitate. Mă tem că ne apropiem cumva de un fel de trădare a interesului naţional”, a declarat, luni, Traian Băsescu.


Ce spuneau miniştrii anul trecut:

Gheorghe Pogea
> declara la sfârşitul anului trecut, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, că reducerea deficitului în 2009 la 1,7% din PIB rămâne o ţină viabilă. “Reducerea deficitului în 2009 la 1,7% din PIB rămâne valabilă, însă are o anumită relativitate, în funcţie de ceea ce se va întâmpla cu economia anul viitor, respectiv de nivelul creşterii economice”, afirma Pogea. Noul program de guvernare prevedea eliminarea de la bugetare a posturilor vacante din instituţiile publice centrale şi locale existente la 31 decembrie 2008, care reprezentau aproximativ 139.500 de posturi, spunea Pogea. De asemenea, reducerea graduală cu până la 20% a cheltuielilor cu personalul din administraţia publică centrală şi locală era un alt punct din agenda ministrului audiat. “Nu se pune problema dacă deficitul bugetar este mare sau mic, ci dacă este finanţabil. Acesta s-ar putea adânci la sfârşitul anului până la 4% din PIB, având în vedere că acum este undeva la 3,67% din PIB”, declara Pogea în decembrie 2008.

Vasile Blaga
> nominalizat de PDL pentru funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, milita ca Guvernul să suporte 50% din costurile pentru reabilitarea termică a clădirilor. În opinia lui Blaga, restul de 50% ar urma să se împartă între administraţia publică şi asociaţiile de locatari. “Bugetul statului va câştiga chiar pe termen scurt”, spunea ministrul propus de PDL pentru Dezvoltarea Regională şi Locuinţe. Blaga a vorbit şi despre absorbţia fondurilor comunitare şi “nevoia stimulării unui parteneriat public-privat în acest sens”, despre “dezvoltarea infrastructurii de bază pentru a creşte calitatea vieţii”. De asemenea, liderul PDL s-a declarat un adept al “descentralizării totale”, afirmând că puterea de decizie trebuie să ajungă în primul rând la primării, la cei aleşi de cetăţeni, fără discriminare pe criterii etnice.

Radu Berceanu
> propus de PDL pentru funcţia de ministru al Transporturilor, a declarat în cadrul audierilor din Comisia economică şi pentru industrii şi servicii că pentru construirea de autostrăzi ar fi necesare, până în 2012, circa 22 miliarde de euro, nota NewsIn. El a subliniat că, indiferent cine este ministrul Transporturilor, nu poate să facă nimic dacă nu are bani. “Autorizaţiile de construcţie pentru autostrăzi trebuie date la nivel naţional”, spune Berceanu. De asemenea, acesta a mai spus că doreşte să dea în folosinţă, în 2010, încă 172 km, în 2011 – alţi 156 km şi în 2012 – 354 km. Tot în 2009, Berceanu intenţiona să dea în folosinţă 54 km din autostrada Transilvania. Ministrul Transporturilor declara că intenţionează să divizeze Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) în două companii: Compania de Autostrăză şi Compania de Drumuri. Referitor la cele trei societăţi CFR care sunt în stare de faliment, Berceanu a subliniat că problema o reprezintă faptul că fiecare dintre societăţi are un management deficitar.

Adriean Videanu
> propus de PDL pentru funcţia de ministru al Economiei, afirma că marile companii energetice ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei şi nu a AVAS. De asemenea, ministrul milita pentru anularea OUG 101/2006, privind reorganizarea AVAS şi trecerea Companiei Energetice Naţionale (CEN) în subordinea Ministerului Economiei. De asemenea, Videanu afirma că AVAS ar trebui doar să controleze activele pe care le are la anumite companii. În ceea ce priveşte politica energetică a ţării, în opinia lui Videanu aceasta “trebuie să asigure securitatea energetică a României printr-un sistem bazat pe eficientizarea aprovizionării, producţiei, transportului şi distribuţiei energiei către toţi consumatorii, ţinând cont de accesibilitatea, disponibilitatea, comportabilitatea şi suportabilitatea preţurilor la produselor energetice”.


Citește și:

Ultimele Articole