Acesta a sosit aseară la Bucureşti după ce ieri a participat la un forum economic la Viena. Oficialul FMI a declarat că Fondul are pentru acest an o agendă ambiţioasă de reforme şi programe în România, a căror implementare va pregăti economia pentru relansare după ieşirea din criză.
Jeffrey Franks a arătat că acordul cu România nu a fost niciodată considerat în pericol de deraiere, fiind necesare doar unele amânări din cauza alegerilor. El a mai spus că 2010 va fi un an de reîntoarcere a economiei în zona de creştere, iar România ar putea reprezenta o „poveste de succes”. De altfel, în funcţie de rezultatul misiunii din această săptămână, România ar putea primi 3,3 miliarde de euro, reprezentând tranşele restante din acordul stand-by.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că aceşti bani vor ajunge în România până la sfârşitul lunii februarie.
„Avem speranţa ca raportul pe care o să-l facem după această vizita la care scrisoarea de intentie va fi o parte componentă importantă să putem să finalizam in primele zile ale lunii februarie şi sa avem o discuţie în boardul director, undeva la jumătatea lunii februarie. Dacă boardul director va aborda acesta scrisoare, eliberarea tranşelor se va face imediat, deci undeva pana la sfărşitul lunii februarie. Şi de data acesta, jumătate din bani vor merge către acoperirea deficitului bugetar în mod excepţional, urmând ca tranşele următoare să fie direcţionate către balanţa de plăţi externe şi nu către trezorerie”, spune reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.
Problema arieratelor companiilor de stat rămâne o piatră de moară în respectarea acordului cu FMI. Cu toate aceste, Mihai Tănăsescu rămâne optimist. El spune că măsurile anunţate de autorităţi vor conduce la diminuarea restanţelor.
„Problema arieratelor este o problema care ţine cont de procesul restructurarilor publice , tine cont de un tip de disciplina la nivelul bugetului central dar mai ales la nivelul colectivitatilor locale dar si la nivelul intreprinderilor de stat care inregistreaza pierderi”, spune Tănăsescu.
Bugetul la control
Legea bugetului pe 2010 se află în vizorul experţilor FMI, Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale. Modul în care au fost alocate sumele la capitolul cheltuieli şi aşteptările în privinţa încasărilor sunt principalele aspecte pe care le vor analiza oficialii străini. Legea bugetului a trecut de Parlament, săptămâna trecută, după luni întregi de discuţii.
Cu aproape o lună mai târziu decât era programată iniţial, vizita de evaluare a delegaţiei FMI se va concentra pe bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale. Experţii vor urmări, în principal, modul în care au fost structurate capitolele de venituri şi cheltuieli.
În legea bugetului sunt prevăzute venituri totale de aproape 169 de miliarde de lei, peste o treime din PIB şi cheltuieli de peste 200 de miliarde, aproape 38% din PIB. Produsul intern brut este prognozat la 539 de miliarde de lei, iar deficitul bugetar la 5,9% din PIB, aproape 32 de miliarde de lei. Potrivit legii bugetului, cei mai mulţi bani vor merge în investiţii, cheltuieli salariale în sectorul bugetar şi pensii, în total 97 de miliarde de lei.
Chiar dacă principala sarcină a Guvernului a fost reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar, de la economiile prognozate iniţial de Finanţe, de 1,4 miliarde de lei, s-a ajuns la o creştere a cheltuielilor cu personalul de 700 de milioane de lei. Aşa că marea restructurare a agenţiilor guvernamentale a adus în final economii de doar 700 de milioane de lei la buget. Adică doar 0,1% PIB. Raportat la suma alocată personalului de la bugetul general consolidat înseamnă o reducere de doar 1,4%.
După restructurare, peste 60% din cheltuielile cu personalul acoperă salariile angajaţilor din agenţiile şi oficiile restructurate, care mai au şi venituri proprii. Rămâne de văzut cum vor justifica autorităţile toate aceste mutări în faţa experţilor străini.
Până acum, România a încasat de la Fondul Monetar doua tranşe în valoare totală de 6,5 miliarde de euro. Căderea Guvernului Boc, în octombrie 2009, a dat peste cap cursul firesc al acordului cu FMI. Practic, împrumutul stand-by a fost îngheţat. Board-ul Fondului şi-a motivat decizia prin întârzierile în calea adoptării unor legi vitale pentru acord, precum cea a bugetului de stat pe 2010.
