“Starul este cunoscut ca militant pentru protecţia mediului. O face atât prin firma sa, Costner Industries din Texas, cât şi în nume personal. Perspectivele de business pe această nişă au fost cele care l-au determinat să vină în România, iar întârzierea concretizării proiectelor, motivele pentru care acesta a decis să se retragă”, a explicat pentru Business Standard Mihai Mărăcineanu, unul dintre foştii asociaţi ai lui Costner în firma Hydropure Industries.
În februarie 2004, Mărăcineanu, activ pe piaţa procesării deşeurilor petroliere de mai bine de zece ani, şi partenerul său, firma americană Hydropure Technology, convingeau Costner Industries să vină în România, ca asociat în Hydropure Industries, firmă având ca obiect de activitate colectarea şi procesarea deşeurilor petroliere.
“Această piaţă are un potenţial de câteva sute de milioane de euro. Sunt peste un milion de tone de deşeuri petroliere care pot fi valorificate, transformate în combustibil alternativ. Atât erau şi atunci, atât cred că au rămas şi acum”, povesteşte Mihai Mărăcineanu. În 2004, românul avea deja de aproape zece ani proiecte pe acest segment al protecţiei mediului. “Partenerul meu american lucra cu firma lui Kevin Costner şi aşa a venit propunerea. Am discutat cu CEO-ul companiei, iar Costner urma să facă lobby la autorităţi. Speranţele erau cu atât mai mari cu cât Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră, se privatiza”, a adăugat Mihai Mărăcineanu.
Pentru că niciuna dintre perspective nu a dat semne de concretizare, firma starului american a decis în decembrie 2004 să iasă din afacere. “Nu cred că ar mai veni în România”, spune fostul său asociat. De la finele anului 2004, firma românească a rămas cu doi asociaţi: Mihai Mărăcineanu şi compania americană Hydropure Technologies, din Texas.
Mărăcineanu spune că, în ciuda declaraţiilor şi a nevoilor reale de business ale României pe acest segment, nu se face mare lucru. Acesta recunoaşte franc faptul că a luat decizia de a suspenda activitatea atunci când s-a anunţat introducerea impozitului minim. “De ce să mai plătesc încă o taxă, dacă tot nu am venituri?”, se întrebă el.
Potrivit datelor oficiale, firma a lucrat tot timpul în pierdere şi a acumulat datorii de aproximativ 50.000 de lei. Investiţiile în ecologizarea batalelor sunt obligatorii, iar România riscă sancţiuni din partea Uniunii Europene dacă nu-şi respectă obligaţiile asumate. Dacă până la sfârşitul anului companiile petroliere nu golesc peste 50 de batale de şlam petrolier, operaţiune care presupune investiţii de maximum 75 milioane de euro, Comisia Europeană va amenda România, iar statul român va transfera penalizările către companiile petroliere, a ameninţat recent Silvian Ionescu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM).
“Vreau să trag un semnal de alarmă că, până la sfârşitul anului 2009, batalele trebuie golite, potrivit directivelor europene la care România s-a angajat odată cu întrarea în Uniunea Europeană”, a declarat Ionescu. “România nu deţine capacitatea tehnică necesară pentru golirea acestei capacităţi de deşeuri”, a explicat Ionescu.
