Iniţiativa declanşării consultărilor vine după ce Parlamentul nu a constituit Comisia de revizuire a Constituţiei, deşi PDL a depus, încă de la finalul anului trecut, o solicitare în acest sens, însă opoziţia are majoritate la nivelul Birourilor permanente ale celor două camere ale Legislativului. Cererea de înfiinţare a Comisiei de revizuire a Constituţiei a fost făcută în baza validării rezultatelor referendumului pentru reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300 şi pentru Parlament unicameral, desfăşurat pe 22 noiembrie 2009.
Liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor s-au întâlnit marţi pentru deblocarea situaţiei, la iniţiativa preşedintelui acestui for, în urma discuţiilor Roberta Anastase apreciind că lucrurile evoluează pozitiv în pivinţa procesului de revizuire a Constituţie.
Reprezentanţii partidelor şi-au exprimat deja public poziţia despre modificarea Constituţiei, majoritatea pledând, în ce priveşte aspectele vizate de referendum, pentru un Parlament bicameral, dar cu atribuţii şi moduri de alegere diferite pentru fiecare Cameră, şi pentru reducerea numărului de aleşi.
Traian Igaş, liderul de grup al senatorilor PDL a apreciat că invitarea partidelor de către preşedinte la consultări privind modificarea Constituţiei este un demers binevenit în condiţiile în care procesul de revizuire este încă blocat şi a apreciat intervenţia şefului statului ca fiind legitimă şi binevenită. La rândul său, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda (PDL), a spus că există un precedent când o rundă de consultări cu partidele politice de către şeful statului a condus la deblocarea unei situaţii dificile, deputatul referindu-se la consultările ce au vizat dezbaterea pe Codurile din justiţie, Penal şi Civil.
Vocile din PDL nu sunt unitare pe tema unicameralismului. Eurodeputatul PDL Cristian Preda a susţinut că ar trebui să existe un Parlament bicameral, cu o Cameră a Deputaţilor de 250 de deputaţi aleşi uninominal şi un Senat de 40-50, ce ar trebui să reprezinte interesele colective de la nivel regional. În plus, în opinia sa, şeful statului ar trebui să dobândească dreptul de a dizolva forul legislativ ori de câte ori apare o criză politică ce poate fi deblocată în urma unor noi alegeri parlamentare.
Social-democraţii şi-au conturat şi ei poziţia faţă de modificările constituţionale. Astfel, PSD doreşte păstrarea bicameralismului şi trecerea la un regim parlamentar, unde preşedintele să fie ales de către Legislativ, precum şi restrângerea situaţiilor în care cele două Camere se reunesc în şedinţe comune, pentru a „înlătura criticile potrivit cărora, deşi Constituţia consacră bicameralismul, în fapt, Parlamentul este unul unicameral”. Social-democraţii se arată totuşi în favoarea micşorării numărului de parlamentari, arătând că şi în Constituţia din 1991 se prevăzuse ca numărul deputaţilor să fie de 220, iar cel al senatorilor de 110, fiind o idee aflată mai de mult în dezbaterea publică.
În ceea ce priveşte răspunderea demnitarilor, social-democraţii doresc ca preşedintele să poată fi suspendat de Parlament, în cazul în care săvârşeşte infracţiuni de drept comun, şi revocat pentru fapte grave de încălcare a Constituţiei. În cazul membrilor Guvernului care sunt şi parlamentari, social-democraţii doresc clarificarea jurisprudenţei în cazul demarării procedurii de urmărire penală. La capitolul drepturile parlamentarilor, una dintre tezele propuse de social-democraţi este ca imunitatea aleşilor să funcţioneze doar pe perioada sesiunilor parlamentare, precum şi stabilirea unei modalităţi ca aceştia să răspundă în faţa electoratului din colegiul care i-a ales.
Conservatorii vor merge şi ei la consultările cu şeful statului, cu un mandat discutat anterior şi cu PSD, a anunţat preşedintele PC Daniel Constantin.
Liberalii au menţionat că participă la consultări, iar mandatul clar cu care se vor prezenta în faţa preşedintelui urmează să-l stabilească în şedinţa Biroului Politic Central de luni. Totuşi, Antonescu a declarat, în intervenţiile sale publice anterioare, că liberalii sunt de acord cu micşorarea numărului de parlamentari, dar nu cu trecerea la un Parlament unicameral şi a menţionat că revizuirea Constituţiei ar trebui să reglementeze raporturile Preşedinţie – Legislativ. Liberalul a precizat că PNL rămâne adept al republicii parlamentare şi a menţionat că eventualele modificări în Constituţie ar trebuie să vizeze clarificări în ceea ce priveşte „atribuţiile, competenţele, pârghiile de acţiune ale preşedintelui în raport cu Guvernul, cu primul-ministru, în raport cu Parlamentul, în raport cu celelelalte puteri ale statului”.
Liderul grupului deputaţilor şi senatorilor independenţi, Gabriel Oprea, a spus că va onora invitaţia adresată de către şeful statului pentru consultările de la Cotroceni, independenţii intenţionând să susţină un proiect propriu de revizuire a Constituţiei.
„Vom merge, cum am mers întotdeauna. Acest grup de parlamentari independenţi din Camera Deputaţilor şi Senat a susţinut şi susţine guvernarea. (…) Bineînţeles, că vom merge şi vom susţine modificarea Constituţiei. Vom avea propriul nostru proiect şi propria noastră poziţie pentru aceste modificări”, a declarat, luni, Gabriel Oprea.
Singurii care nu vor fi prezenţi la consultări sunt reprezentanţii UDMR. Preşedintele Uniunii, Marko Bela, a declarat pentru NewsIn că nu va putea să dea curs invitaţiei preşedintelui Traian Băsescu pentru consultări pe tema revizuirii Constituţiei, deoarece ziua comunicată de şeful statului se suprapune cu cea a sărbătorii naţionale a maghiarilor. UDMR va cere totuşi să aibă o întrevedere cu şeful statului pe tema Constituţiei la o altă dată.
Poziţia UDMR cu privire la modificarea Constituţiei nu este însă pe aceeaşi direcţie ca cea a partenerilor de coaliţie. Liderii Uniunii au manifestat reţineri în privinţa unicameralismului şi a reducerii numărului de parlamentari, precizând că UDMR ar opta pentru un Parlament bicameral, dar cu un Senat cu alte atribuţii şi altă modalitate de reprezentare a regiunilor.
