Ministrul de Finanţe brazilian Guido Mantega va face această propunere în această săptămână, când liderii BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) se vor întâlni la Washington, potrivit Reuters, care citează surse oficiale sub protecţia anonimatului.
”Mai multe fonduri pentru FMI pare opţiunea mai atractivă în acest moment pentru ca noi să ajutăm Europa”, spune oficialul.
Brazilia ar putea să pună la bătaie 10 miliarde de dolari pentru un bailout în Europa, prin mai multe canale, inclusiv prin FMI şi prin achiziţia de obligaţiuni, adaugă sursa Reuters.
Mai multe ţări europene au încercat să convingă ţara sud-americană să le cumpere datoria suverană, însă legile interne nu permit ţării să investească rezervele de 350 miliarde de dolari decât în active de calitate ridicată, spune oficialul, ceea ce nu este cazul pentru ţările PIIGS.
Brazilia are interese directe în a ajuta Spania şi Portugalia, ţări cu investiţii peste Ocean, şi are ambiţia de a căpăta o importanţă mai ridicată în cadrul FMI şi în politica globală.
Deşi Grecia probabil nu va putea fi salvată, o acţiune coordonată a ţărilor BRICS, mai ales prin contribuţiile Rusiei şi Chinei, ar putea aduce o sumă consistentă cu care să fie izolate celelalte ţări cu probleme, adaugă sursa Reuters.
Iar distribuirea banilor prin intermediul Fondului ar fi mai sigură decât expunerea directă, pentru că FMI este primul debitor plătit în cazul unor incidente de plată.
Însă, în acest scenariu, ţările care vor vrea banii Braziliei, Chinei sau Rusiei, vor trebui să intre într-un acord de finanţare cu FMI, pentru că Fondul nu cumpără bonduri de pe piaţa secundară sau primară, ci pune bani în contul băncilor centrale (în cazul României) sau, mai nou, finanţează direct deficitul, aşa cum a fost cazul în Grecia, Irlanda şi Portugalia, în schimbul unor măsuri de austeritate.
Războiul monedelor
De asemenea, jocul ţărilor emergente trebui privit cu scepticism de către Europa. China anunţa încă de la începutul crizei datoriilor suverane că va sprijini Europa, inclusiv prin cumpărarea de bonduri ale ţărilor cu probleme. De atunci, oamenii din pieţe nu prea au văzut ca promisiunile Chinei să se materializeze, achiziţiile fiind modeste. Au fost nenumărat promisiuni ale Chinei că va ajuta, la momentele de cotitură, când euro se deprecia pe pieţele valutare. Câteva declaraţii ale unui oficial chinez făcau ca euro să se aprecieze, acţiune mai ieftină decât intervenţia în piaţa forex.
Un yuan slab este vital pentru economia chineză şi oferă producătorilor din start un avantaj, iar Europa este cel mai mare partener comercial al Chinei. Ameninţată de inflaţia ridicată şi de perspectiva unei decelerări puternice a economiei, la care se adaugă perspectiva unei încetiniri a economiei globale, China trebuie să îşi menţină în formă bună sectorul exporturilor, iar manipularea cursului de schimb este o opţiune importantă, cu efecte mai rapide decât creşterea competitivităţii prin investiţiile în tehnologie.
Însă, jocul merge mai departe de economie şi atinge latura politică. China nu este considerată economie de piaţă de către europeni. Şi asta a supărat câţiva oficiali chinezi. La 10 zile după ce anunţa că va ajuta Europa, băncile de stat chineze au tăiat finanţarea băncilor franceze, aflate în ultima lună sub vizorul pieţei şi în mare dificultate de a se finanţa.
Cu câteva ore înainte de a tăia finanţarea SocGen, BNP Paribas şi Credit Agricole, ministrul chinez al economiei s-a declarat extrem de dezamăgit că UE nu a recunoscut statutul de economie de piaţă al Chinei, potrivit WSJ, sau că dolarul este mai sigur decât euro, pentru ca la câteva ore Beijingul să anunţe, din nou, că are încredere în euro.
China, cu rezervele sale valutare de 2.850 miliarde de dolari, încearcă să intre în economia europeană prin achiziţia unor companii. La fiecare licitaţie pentru o firmă importantă, China oferă mult peste preţul pieţei. Cu câteva excepţii, până acum au fost blocaţi, însă asta generează frustrare în rândul oficialilor chinezi, care au pus mulţi bani pe masă.
Şi ruşii vor avantaje în schimbul rezervelor pe care le-ar putea băga în gaura Zonei euro. Ceea ce contează însă e că banii BRICS nu vor rezolva nimic.
China şi Rusia primeau până în 2009 ajutoare financiare de la Marea Britanie, o ţară din UE, dar fără euro.
