Noile generaţii nu mai consumă presă scrisă în aceeaşi măsură ca părinţii lor. Cota parte din buget dedicată achiziţionării de ziare a scăzut de la 1,3 %, pentru o persoană născută în 1920 la 0,3 %, pentru cei născuţi ulterior. Acest buget a fost constant în decursul unei singure generaţii, pentru că „obiceiurile de achiziţionare a ziarelor şi revistelor se formează la vârste tinere şi rămân stabile”, rezultă din concluziile studiului.
Un alt factor care dă seama despre obiceiurile de consum ale cititorilor constă în diferenţa de statut social. Agricultorii, de pildă, dedică ziarelor o sumă mai mare de bani decât media (peste 38 % peste media de consum, în 2006). Aceste diferenţe sunt şi mai accentuate în ceea ce priveşte achiziţionarea de cărţi. Familiile în care persoana de referinţă este cu studii superioare dedică „peste 70 % faţă de media de consum”, în timp ce în familiile de muncitori acest procent este „de ordinul a 30 % până la 40 % sub medie”.
Studiul mai relevă că femeile, spre deosebire de bărbaţi, dedică achiziţionării de cărţi cu 15 % mai mult decât media de consum. În ceea ce priveşte diferenţele geografice, locuitorii din est şi sud-est consacră presei aproape de 20% peste media consumatorilor. În zona de nord şi în cea mediteraneană, achiziţiile sunt sub medie „atât pentru cărţi, cât şi pentru presă”.
