„Am analizat mai multe opţiuni, diverse, iar majoritatea propunerilor noastre erau mai echilibrate între venituri şi cheltuieli. Am discutat mai multe scenarii diferite cu autorităţile în timpul misiunii noastre, care tocmai s-a încheiat. Guvernul – preşedintele, premierul şi ministrul Finanţelor susţinuţi de întregul Cabinet – au luat decizia de a merge pe această abordare”, a arătat Franks.
Întrebat dacă reducerea cu 25% a fondului de salarii bugetare era necesară, Franks a afirmat că situaţia fiscală dificilă impunea adoptarea unor măsuri, iar autorităţile au ales reducerea cheltuielilor.
„Păi, guvernul se regăsea într-o situaţie dificilă, pentru că prognoza revizuită de deficit pentru 2010, fără nicio măsură, arăta un deficit de 9% din PIB. Deci era nevoie de măsuri serioase. Au fost mai multe posibilităţi din care ar fi putut alege autorităţile – diverse variante care vizau simultan atât măsuri pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli – dar decizia lor a fost să se bazeze aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice”, a răspuns Franks.
Un comunicat al FMI transmis vineri sublinia că instituţia nu a insistat pentru reducerea salariilor şi a pensiilor din România, decizia aparţinând părţii române.
Anterior apariţiei informaţiilor privind măsurile de reducere drastică a cheltuielilor publice, anunţate iniţial joi de preşedintele Traian Băsescu, în presă au fost vehiculate drept măsuri de scădere a deficitului majorarea semnificativă a impozitelor, respectiv creşterea TVA de la 19% la 24% şi a cotei unice de la 16% la 20%.
„Am avut de ales între alternativa oferită de FMI, de creştere a TVA la 24%, a cotei unice la 20% şi reducerii fondului cu salarii cu 20% şi între reducerea cheltuielilor cu salariile, pensiile şi alte transferuri sociale. Am ales răul cel mai mic”, a declarat duminică premierul Emil Boc.
