„În cazul Hidroelectrica şi Nuclearelectrica am agreat că ne vom uita mai târziu la procentul exact. Semnificativ înseamnă în acest caz cu siguranţă mai puţin de 50%, pentru că statul vrea să păstreze o pondere majoritară, dar cred că trebuie să fie undeva mai mult de 10%”, a spus Franks.
Potrivit oficialului FMI, decizia de vânzare a acţiunilor Nuclearelectrica şi Hidroelectrica a fost luată după ce planul de înfiinţare a celor doi campioni naţionali în energie, Electra şi Hidroenergetica, a fost blocat în ultimele luni.
Franks a precizat că în scrisoarea de la evaluarea precedentă FMI că a agreat împreună cu autorităţile să vină cu un „plan B” în cazul în care strategia privind crearea campionilor naţionali va fi blocată.
„Ceea ce am văzut în ultimele luni a fost că planul A, planul pentru creare a campionilor, a fost blocat, iar acum au fost de acord să treacă la planul B. O parte din planului B este că au fost de acord să privatizeze părţi minoritare din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica”, a spus Franks.
Reprezentantul FMI a arătat că planul B mai prevede şi gruparea anumitor companii, dar la un nivel mai mic decât s-ar fi produs în cazul celor două companii energetice naţionale.
Electra trebuia să încorporeze Nuclearelectrica, complexurile Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte a Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. În Hidroenergetica trebuiau să fie incluse termocentralele Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Bucureşti, o parte a Companiei Naţionale a Huilei şi restul activelor hidroenergetice.
În ambele cazuri, proiectele de înfiinţare pentru cele două societăţi au fost blocate în instanţă.
Prin scrisoarea de intenţie către FMI, Guvernul s-a mai angajat să vândă pachete minoritare de acţiuni la Petrom (10%), Transelectrica (15%), Transgaz (15%) şi Romgaz (15%).
FMI a finalizat luni prima evaluare din noul acord. România a încheiat în martie un nou acord, de tip preventiv, pentru doi ani, cu o valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are la FMI. Acordul va fi însoţit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
