În pofida unei datorii ridicate, explică el, ‘în prezent, noi suntem protejaţi de dobânzi foarte scăzute, dar aceasta este o situaţie provizorie. FED (Banca centrală americană) şi-a anunţat intenţia de a-şi creşte dobânzile de îndată ce conjunctura o va permite, probabil în următoarele 18 luni. În acea zi, ţara noastră riscă să se regăsească în situaţia Greciei. Guvernul va fi obligat să ceară ajutorul FMI’, a declarat fostul preşedinte francez.
Potrivit acestuia, ‘mecanismul Europei a fost dislocat de refuzul francez la referendumul din 2005’ (la care majoritatea francezilor au respins ratificarea tratatului constituţional al UE). ‘Iar sondajele o atestă: o mare majoritate a compatrioţilor noştri nu vor în niciun caz să abandoneze euro! Noi trebuie să ne bazăm pe acest sprijin al opiniei publice pentru a regăsi proiectul european iniţial împreună cu cei care, printre vecinii noştri, îl vor cu adevărat şi să-i lăsăm pe alţii să-şi trăiască propria viaţă’, a spus el.
Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania, Portugalia, Austria şi, ‘la momentul potrivit, Polonia’ ar face parte din această uniune aprofundată, precizează el, adăugând că ‘participarea Irlandei şi a Finlandei poate fi luată în calcul’.
‘Aceste 12 ţări ar constitui un ansamblu omogen pe care noi îl vom numi Europa. Obiectivul său este de a completa zona euro printr-o uniune bugetară şi fiscală, dotată la termen cu o Trezorerie publică comună şi cu un mecanism de solidaritate financiară’, detaliază Valery Giscard d’Estaing, care susţine această teză într-o carte ‘Europa-ultima şansă a Europei’ (XO Editions), prefaţată de Helmut Schimdt.
