Birgitta Ohlsson, ministrul pentru afaceri europene, a declarat joi într-un interviu acordat televiziunii naţionale SvT că Franţa a încălcat drepturi umane fundamentale, care, potrivit oficialului suedez, constituie însăşi „inima UE”. Ministrul a spus că va lua în considerare opţiunea sancţiunilor economice împotriva Franţei pentru modul în care tratează populaţia roma.
„Când calci pe însăşi inima UE, drepturile omului, trebuie să fii pedepsit financiar. Voi lua în considerare sancţiuni împotrvia Franţei. Trebuie să respecţi principiile pe care se bazează Uniunea Europeană”, a declarat Ohlsson la televiziune, comentând asupra repatrierilor voluntare masive de romi care au început joi dinspre Franţa către România.
Şi Suedia i-a îndepărtat însă de pe teritoriul său pe romii care cerşeau la metrou. La începutul lunii august, un post de radio suedez a anunţat că aproape 50 de romi, în special bulgari şi români, au fost expulzaţi din Suedia, deşi nu stătuseră mai mult de trei luni în ţară – intervalul prevăzut de directivele UE.
Europarlamentarul social-democrat Anna Hed a acuzat Guvernul de la Stockholm că a încălcat normele europene şi că discriminează romii. În replică, ministrul suedez pentru imigraţie şi azil a apărat decizia guvernului său de a îndepărta romi de pe teritoriul ţării, spunând că cerşetoria nu este un mod corect de a câştiga bani. Tobias Billstrom a apărat măsura controversată a grănicerilor suedezi, care au expulzat romi pe motivul practicării cerşetoriei, subliniind că legile suedeze prevăd îndepărtarea străinilor de pe teritoriul ţării, dacă aceştia disturbă ordinea publică sau afectează siguranţa. În plus, acest lucru nu încalcă directivele UE privind libera circulaţie, în condiţiile în care cerşitul nu reprezintă un „mod rezonabil” de a câştiga bani, a spus el. UE „nu a creat libertatea circulaţiei pentru ca oamenii să se mute din ţară în ţară şi să cerşească”, ci pentru a încuraja cetăţenii europeni să îşi deschidă afaceri, să studieze, să viziteze sau să munceacă, a explicat Billstrom.
Poziţia Suediei pare să fie susţinută la Bruxelles. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Michele Cercone a declarat că, în baza regulilor UE, fiecare stat membru are dreptul de a decide, pe baza unei analize de la caz la caz, îndepărtarea unui cetăţean european de pe teritoriul său, dacă va argumenta că prezenţa respectivului cetăţean este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale.
Guvernul suedez a adresat la sfârşitul lunii iulie o scrisoare Comisiei Europene căreia i-a cerut să ia urgent noi măsuri în favoarea comunităţii rome, a cărei situaţie o consideră alarmantă, subliniind că problema romă nu aparţine unei singure ţări, ci este una comună, europeană – o poziţie care este împărtăşită şi de România.
„Din cauza situaţiei alarmante” a romilor în UE, Suedia cere în scrisoarea adresată Comisiei să fie stabilit „un plan de acţiune obligatoriu”, care să garanteze accesul la locuinţe, educaţie şi muncă, urmând să fie finanţat prin Fondul Social European. Miniştrii afacerilor europene, Birgitta Ohlsson, şi cel al integrării şi egalităţii, Nyamko Sabuni, ameninţau în scrisoare că vor sesiza Consiliul de miniştri al UE, dacă aceste acţiuni nu sunt „întreprinse imediat”.
În aprilie, la summitul pe problema romilor de la Cordoba, comisarul Viviane Reding a adoptat o atitudine severă, considerând că este „inacceptabil ca minoritatea romilor să fie supusă discriminărilor”.
Legile europene interzic discriminarea rasială. Douăsprezece state din UE, inclusiv Suedia, au deschise proceduri judiciare pentru că nu au transpus în legislaţiile naţionale directivele europene cu privire la eliminarea discriminării. Belgia, Cehia, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia şi Marea Britanie sunt vizate de astfel de proceduri.
