În timp ce mai multe ţări au condamnat aceste violenţe sângeroase, cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate al ONU au îndemnat joi seara părţile implicate în conflict să dea dovadă de „maximă reţinere”.
Fraţii Musulmani au îndemnat la manifestaţii în Cairo, după rugăciunea tradiţională de vineri, pregătind o nouă zi tensionată în acest stat, unde a fost decretată stare de urgenţă.
„Demonstaţiile de mâine (vineri) împotriva loviturii de stat vor porni de la toate moscheile din Cairo, iar după rugăciune se vor îndrepta spre Piaţa Ramses pentru o «vinere a furiei»”, a precizat purtătorul de cuvânt al confreriei islamiste, Gehad El Haddad, pe contul său de Twitter.
Statele Unite au anulat manevrele militare comune şi le-au recomandat cetăţenilor americani să părăsească Egiptul, evitând să întrerupă acordarea ajutorului anual (în valoare de 1,5 miliarde de dolari), folosit în mare parte de către armata egipteană. Totuşi, Washingtonul îşi rezervă dreptul de a lua „măsuri suplimentare”, a avertizat preşedintele american Barack Obama.
Obama a „condamnat cu forţă măsurile luate de către Guvernul interimar egiptean”, precum reinstaurarea stării de urgenţă. Preşedinţia egipteană a reacţionat imediat, denunţând „declaraţiile ca neîntemeiate” care riscă „să încurajeze grupările armate violente”.
Departe de iniţierea unui proces de reconciliere, puterea egipteană, instuită de către armată, a anunţat că a autorizat poliţia să tragă cu muniţie de război asupra celor care vor ataca clădiri guvernamentale sau forţe de ordine, fapt ce creşte riscul apariţiei unor noi confruntări violente.
Ministerul egiptean de Interne a făcut acest anunţ după atacul asupra sediului din provincia Giza, situată la marginea oraşului Cairo, şi uciderea a nouă poliţişti şi militari, atribuită „islamiştilor”, în particular celor din regiunea instabilă a Peninsulei Sinai.
Anterior, Guvernul a salutat „foarte marea reţinere” de care a dat dovadă poliţia după dispersarea de miercuri a celor două tabere stabilite la Cairo de către susţinătorii lui Morsi, destituit şi arestat de către armată, la 3 iulie, şi după violenţele care s-au răspândit pe întreg teritoriul ţării.
Potrivit ultimului bilanţ al Ministerului Sănătăţii, miercuri au murit 578 de persoane, inclusiv 535 de civili, această zi fiind cea mai sângeroasă după revolta împotriva fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, în februarie 2011.
