“Nu îndrăznesc să mă gândesc la ce se va întampla dacă măsurile de austeritate nu trec. Nu vreau să mă gândesc la asta. Am trece de la recesiune economică la criză economică. Am ajunge ca Argentina în anii 2000”, a spus ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, la TVR.
La sfârşitul anilor ’90, Argentina a intrat în colaps economic din cauza unei datorii externe de 141 de miliarde de dolari, o sumă pe care ţara n-a mai putut-o onora. La începutul anilor ’90, Argentina trecea, cu girul Fondului Monetar Internaţional (FMI), la consiliu monetar, legându-şi moneda naţională – peso – de dolarul american.
Consiliul monetar presupune, printre altele, păstrarea echilibrului bugetar.
Din cauza anilor electorali, “utilizaţi” ca şi în alte ţări latine, cheltuielile bugetare au crescut foarte rapid şi foarte mult, încurajând chiar un bubble de creştere economică. O schimbare în trendul economiei mondiale a lăsat Argentina în faţa investitorilor reticenţi cu o datorie externă record şi, ironia sorţii, şi, ulterior, fără sprijinul FMI (instituţia a fost acuzată că s-a retras din relaţiile cu Argentina într-un moment foarte prost). În consecinţă, capitalurile au început să iasă rapid din El Dorado-ul Americii Latine de la sfârşitul deceniului trecut.
Până şi populaţia a început să schimbe peso în dolari şi să-i trimită în bănci străine, la adăpost. Aşa s-a ajuns că guvernul a îngheţat depozitele din bănci ale populaţiei, declanşând o criză socială care s-a dus în stradă şi a făcut înconjurul lumii. De la declanşarea crizei, în 1999 şi până la sfârşitul ei, în 2002, Argentina a schimbat nu mai puţin de şase preşedinţi, dintre care cinci doar în decembrie 2001. Criza s-a sfârşit numai după un nou împrumut masiv de la FMI, care, de această dată, a impus condiţii foarte dure în ce priveşte reforma cheltuielilor publice. Mişcările de stradă au continuat, de această dată din cauza tăierii cheltuielilor bugetare. Însă, Argentina scăpa din una dintre cele mai mari crize naţionale din istoria modernă. Peso-ul, odată 1/1 cu dolarul, devenise 4/1 cu moneda americană.
Spectrul crizei alimentare şi a materiilor prime
“Ne uităm cu atenţie la o eventuală criză a materialelor şi a alimentelor”, a spus Vlădescu aseară, răspunzând unui semnal de alarmă tras de deputatul PSD Iulian Iancu, prezent la dezbatere.
Deputatul a argumentat cu previziunile celor mai mari analişti ai economiei globale.
Nouriel Roubini, economistul care a prevăzut criza mondială financiară, a spus că va mai urma o altă criză, după cea a finanţelor publice – cea a a materiilor prime şi a alimentelor.
Iancu a adus acest lucru în discuţie reproşându-i ministrului Finanţelor că nu are nici un plan de investiţii în agricultură. Vlădescu nu a dat nici un detaliu despre acest aspect.
