Creşterea anualizată pe serie brută a PIB, de 1,4%, a fost sub cea de 1,7% din primul trimestru, dar a depăşit cu mult estimările analiştilor, de 0,8%, notează FT.
Rezultatul ar putea fi datorat datelor solide din sectorul construcţiilor, precum şi îmbunătăţirii consumului, a declarat pentru Reuters Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank în Bucureşti.
De asemenea, economistul-şef al ING Bank România, Nicolae Chidesciuc, a declarat pentru MEDIAFAX că datele publicate de INS privind Produsul Intern Brut reprezintă o surpriză pozitivă, având în vedere evoluţiile sectoriale, unde numai construcţiile au înregistrat creştere, dar şi aceasta nesemnificativă.
La creşterea economică peste estimări a contribuit şi agricultura, care a afişat rezultate peste cele din primul trimestru ca urmare a producţiei mari. Exporturile au scăzut însă, urmând tendinţa generală.
Încetinirea creşterii economice în România, dar şi în Cehia, Ungaria şi Slovacia a fost determinată în mare parte de performanţele sub aşteptări ale Germaniei, cel mai mare partener comercial al regiunii ECE, a cărei economie a avansat cu numai 0,1% în trimestrul al doilea, se arată în articolul FT.
Datele privind creşterea economică a Ungariei, de 1,5%, au fost cu mult sub estimările analiştilor, de 2,35%, fiind o surpriză neplăcută, potrivit unei note a Goldman Sachs. Evoluţia a reflectat scăderea cererii pentru exporturi şi performanţele slabe ale industriei.
În Cehia, avansul PIB a încetinit de la cel mai rapid ritm din ultimii trei ani consemnat în primul trimestru. PIB-ul a urcat cu doar 0,2% faţă de primul trimestru, cea mai lentă creştere din ultimii doi ani. În termeni anuali, economia cehă a avansat cu 2,4%, comparativ cu 2,8% în primele trei luni.
Economia Cehiei este dependentă de cererea externă pentru produsele sale, exporturile reprezentând 70% din PIB. Încetinirea creşterii PIB a fost determinată parţial de măsurile de austeritate aplicate de guvern, care au redus consumul.
În Slovacia, PIB-ul a crescut cu 3,3% faţă de intervalul similar din 2010, după un avans de 3,5% în primele trei luni. Analiştii anticipau o creştere de 3,6%.
Pieţele financiare din ECE au fost afectate de informaţiile negative.
Forintul unguresc, zlotul polonez şi leul s-au depreciat faţă de euro în urma informaţiilor, dar coroană cehă a rămas stabilă.
Cursul de referinţă anunţat marţi de BNR a scăzut cu 0,78 bani, la 4,2706 lei pentru un euro.
