Pentru a-şi proteja ratingul de credit AAA, Viena a instruit Erste Bank, Raiffeisen Bank International şi Bank Austria, o subsidiară a băncii italiene UniCredit, să-şi sporească rezervele de capital şi să limiteze împrumuturile transfrontaliere.
Decizia a venit la doar câteva zile după ce UniCredit a anunţat o revizuire a extinselor sale planuri de afaceri din regiune, iar Commerzbank, în Germania, a spus că va restricţiona noi împrumuturi către Germania şi Polonia. La rândul lor, autorităţile letone au salvat marţi Krajbanka, a noua cea mai mare bancă din ţară, după ce săptămâna trecută Lituania a întocmit un plan de salvare pentru Snoras, al cincilea cel mai mare creditor.
Este cea mai dificilă perioadă pentru sistemul bancar din Europa Centrală şi de Est de la căderea comunismului, comentează Financial Times. În cei 20 de ani, până în 2008, creditorii vest-europeni au ajuns să domine sectorul în majoritatea ţărilor, cu excepţia Rusiei. Odată cu intrarea în criză a zonei euro, mulţi creditori se retrag mai drastic decât au făcut-o în momentul în care a lovit criza din 2008-2009.
Creditarea transfrontalieră va cădea rapid – probabil cu 20%, potrivit estimării canadienilor de la RBC. Cele mai mari economii, în frunte cu Rusia şi Polonia, ar putea răspunde prin accelerarea dezvoltării unor resurse financiare interne. Altele ar putea căuta noi investitori, posibil din Rusia. Cele mai vulnerabile state vor trebui să lupte, totuşi, având principala lor sursă de finanţare externă redusă, în timp ce principală lor sursă externă a creşterii, exporturile către Europa de Vest, se vor diminua drastic.
„Nu cred că va trebui să ne mai facem iluzia că sistemul bancar din regiune va rămâne la fel, după aceasta”, este de părere Erik Berglof, economist-şef la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Pieţele se tem de expunerea băncilor austriece la Europa Centrală şi de Est, iar potenţialele implicaţii pentru ratingul de creditare AAA al Austriei sunt „mult exagerate”, spune guvernatorul băncii centrale, Ewald Nowotny. El a declarat pentru FT că în ciuda marii lor expuneri la Europa Centrală, creditorii austrieci operează un model „tradiţional”. Ei au o proporţie mai mare de „împrumuturi către economia reală” comparativ cu activităţile mai speculative ale altor bănci europene active în regiune. De asemenea, au expunere mică la economiile europene sudice, care întâmpină dificultăţi. „Aş prefera să am o bancă austriacă ce finanţează o clădire în Praga decât să finanţeze o clădire în Costa Brava”, a explicat Nowotny.
Ratingul AAA al Austriei este considerat vulnerabil din cauza expunerii celor mai mari trei bănci ale ţării la Europa Centrală şi de Est, totalizând peste 100% din PIB, precum şi la Italia.
Nowotny insistă că reglementările date luni, prin care se limitează viitoarele împrumuturi transfrontaliere către ţările Europei Centrale şi de Est, nu sunt un răspuns la presiunea pieţei, ci au fost pregătite îndelung şi discutate cu autorităţile de reglementare din ţările vecine. „Este vorba de o limitare a riscului, în ţările care au o situaţie stabilă în privinţa finanţării locale nu am impus limite în privinţa creşterii”, a explicat guvernatorul austriac. El sugerează că, oricum, riscul de contagiune din zona euro către estul Europei nu va fi aşa de puternic ca în cazul loviturii suferite de regiune în 2008-2009.
Criza din zona euro dă acum târcoale ţărilor care au suferit deja de pe urma a trei ani de recesiune sau de creştere încetinită, scrie FT, care dă exemplul Ungariei, României, dar şi al Poloniei, în toate aceste ţări înregistrându-se deprecieri ale monedei naţionale.
Lucrurile s-ar putea înrăutăţi, avertizează cotidianul. Acum trei ani, UE a putut investi timp şi bani în Europa Centrală şi de Est – conlucrând cu FMI pentru împrumuturi de salvare în şapte state şi încurajând băncile occidentale să rămână în regiune. Acum, numai Ucraina mai are un program exclusiv cu FMI. România şi Serbia au acorduri de tip precautionary, iar Ungaria a anunţat că vrea şi ea unul. Dar, cu UE care se luptă cu situaţii mai grave în zona euro, rămâne prea puţină energie care să fie alocată Estului, conchide FT.
