Mustrarea severă din partea lui Venizelos, aşteptat să candideze în alegerile din aprilie ca lider al partidului de centru-stânga Pasok, a survenit în contextul în care guvernul său a depus eforturi pentru a satisface cererile tot mai mari ale creditorilor internaţionali, care trebuie îndeplinite dacă Atena vrea să evite un default la scară mare.
Grecia a făcut un pas mai aproape de îndeplinirea acestor cerinţe atunci când Antonis Samaras, şeful partidului de centru-dreapta Noua Democraţie şi prezumtiv viitor premier, a trimis o scrisoare de două pagini liderilor UE promiţând să pună în aplicare măsurile de austeritate incluse în programul de acordare a unui bailout de 130 de miliarde de euro.
Scrisoarea, care a sosit împreună cu una similară de la fostul premier Georgios Papandreou, ce rămâne şeful Pasok, a fost cerută de liderii UE ca o condiţie a acordului. Dar scrisoarea a fost primită cu răceală la Bruxelles, potrivit FT, în special în contextul în care Samaras şi-a reiterat poziţia că „ar putea fi necesare modificări” ale programului.
Au existat indicii că un grup de guverne evaluate cu triplu A, printre care Germania, Finlanda şi Olanda, şi-au înăsprit poziţia faţă de Atena. În cursul unei teleconferinţe între miniştrii de finanţe din zona euro, cele trei ţări au sugerat că ar putea dori scrisori suplimentare de la alte partide mai mici greceşti şi au discutat deschis posibilitatea de a amâna alegerile din Grecia.
Înainte de teleconferinţă, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, a declarat într-un interviu radiodifuzat că Grecia ar putea amâna scrutinul şi instala un guvern de tehnocraţi, care să nu includă politicieni ca Venizelos şi Samaras, similar modelului în vigoare în prezent în Italia.
Preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, a ripostat în cursul unei vizite la şefii militari de la Ministerul Apărării: „Suntem cu toţii obligaţi să lucrăm din greu pentru a depăşi această criză, dar nu putem accepta insulte din partea d-lui Schäuble. Cine este acest dl Schäuble ca să insulte Grecia?”, a declarat el. „Cine sunt aceşti olandezi, cine sunt aceşti finlandezi? Am apărat întotdeauna nu numai libertatea propriei noastre ţări, ci şi libertatea Europei”, a adăugat Papoulias.
Crescând în continuare presiunea asupra Atenei, liderii din zona euro se pregătesc să treacă la o restructurare a datoriei private pentru deţinătorii de obligaţiuni greceşti, fără a aproba imediat bailout-ul de 130 miliarde de euro. Demersul va continua să lipsească guvernul grec de fonduri, chiar dacă creditorii privaţi ai Greciei au convenit asupra unui acord separat.
Potrivit unui calendar obţinut de FT, parlamentele din zona euro ar putea fi invitate să aprobe un ajutor de 93,5 miliarde de euro pentru a începe restructurarea datoriei, în termen de câteva zile, dar vor discuta fondurile rămase pentru guvernul grec la începutul lunii martie.
„Vom continua să lucrăm în conformitate cu asumările programului din octombrie, cu intenţia clară de a salva viabilitatea financiară şi economică a Greciei”, a declarat un înalt oficial olandez. „Dar timpul se scurge şi insistăm ca liderii politici greci să ne ajute să-i ajutăm”, a adăugat el.
Potrivit unui oficial al Ministerului de Finanţe grec, Atena a fost de acord cu cererile dorite de creditori înainte de reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro de luni, printre care reduceri de cheltuieli suplimentare de 325 de milioane de euro, prioritar în bugetele apărării şi administraţiilor locale.
