Astfel, majoritatea românilor care și-au pierdut locurile de muncă și care vor și chiar sunt obligați să urmeze cursuri de formare profesională pentru a-și găsi un nou job nu se aleg decât cu adeverința că au urmat un curs. Acest lucru reprezintă totodată și o risipă de bani și de efort din partea autorităților care organizează și plătesc cursuri de specializare pentru șomeri. Asta deoarece marea majoritate a cursurilor destinate șomerilor sunt finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj și doar o mică parte dintre persoanele fără loc de muncă urmează cursuri organizate din alte fonduri.
Cifrele Institutului Național de Statistică (INS) din ultimii ani vorbesc de la sine. Timp de cinci ani, în perioada 2007-2011, și-au găsit un loc de muncă după urmarea cursurilor de formare profesională cel mult aproape jumătate din cursanți, în anul 2008. În următorii ani, ponderea șomerilor care au reușit să se angajeze după ce și-au obținut o nouă specializare s-a redus simțitor. Astfel, în anul 2008, doar unul din cinci absolvenți de cursuri organizate pentru formare profesională și-au găsit un serviciu. În 2009, ponderea acestora s-a redus la 16,1%, potrivit datelor INS, analizate de Money.ro. În anul 2010, ponderea a crescut la 21,8%, pentru ca în anul următor să scadă din nou, ajungând la 13,2%.
Altfel spus, în anul 2011, doar aproximativ un șomer din zece care s-au dus la cursurile pentru a obține o nouă calificare profesională s-a angajat în câmpul muncii, în timp ce pe aproape nouă din zece cursul nu i-a ajutat cu nimic.
Responsabilitatea pentru acest eșec trebuie, totuși, împărțită între Guvern și beneficiarii programelor de training, o parte dintre aceștia nefiind interesați să lucreze. Drept dovadă, câteva mii de români abandonează, în fiecare an, cursurile pe parcurs. În anul 2007, peste 3.500 de persoane au întrerupt cursurile, numărul acestora crescând la aproape 3.700, în anul următor. În 2009, circa 2.300 români au abandonat „școala” de la maturitate, în 2010 numărul scăzând până la aproximativ 1.400 persoane. În 2011, 2.180 de români au decis să nu mai încheie cursurile de recalificare profesională.
În aceste condiții, piața muncii din România rămâne marcată de o neconcordanță între ceea ce li se predă cursanților și nevoile reale din piață.
