Temerile companiei deţinute de kazahii de la KazMunaiGaz au fost exprimate de Tusupbekov Zhanat – CEO Rompetrol în cadrul întrevederii avute cu Varujan Vosganian, ministrul Economiei, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Economiei.
Vosganian a spus că problema concurenţei produselor venite din afara Uniunii Europene, cu preţuri mai mici, se află în atenţia Consiliului Competitivitate a CE. În acest sens au fost făcute propuneri pentru stabilirea de preţuri minime de intrare în spaţiul UE, în care să fie incluse costuri ca şi cum acestea ar fi fabricate în ţările membre UE, precum şi stabilirea de standarde de mediu, tehnologice etc. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria.
Temerile Rompetrolului au la bază planurile agresive de extindere în regiunea Balcanilor a Gazpromului, prin intermediul NIS. Conform declaraţiilor recente ale Kirill Kravchenko, CEO NIS apărute în presa sârbă, dezvoltarea vizează Bosnia, România şi Bulgaria: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere, am achiziţionat alte depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România”.
Bugetul de investiţii anunţat de Gazprom, prin subsidiara sa NIS, în vara anului 2012 depăşeşte 500 de milioane de euro pe an, pentru următorii trei ani.
Până la 40% din acest buget va fi alocat pentru extinderea reţelei de benzinării cu încă 250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România. Gazprom a cumparat vara trecută trei benzinării în România, două în judeţul Arad şi una în Sibiu.
Potrivit declaraţiilor oficiale, sârbii ar fi trebuit să ajungă anul acesta la 40 de benzinării sub brandul Gazprom, pentru ca în 2014 reţeaua să numere 120 de puncte de alimentare. Preţurile practicate de primele benzinării sunt comparabile cu cele practicate de celelalte lanţuri de distribuţie a carburanţilor.
Pe 30 ianuarie 2010 a fost semnat, ce instituie progresiv o zonă bilaterală de liber schimb pe o durată de cel mult şase ani de la data intrării în vigoare. CE şi Serbia elimină, în cadrul schimburilor comerciale dintre ele, orice taxe vamale la export, orice taxe cu efect echivalent, orice restricţii cantitative la export şi orice măsuri cu caracter echivalent.
După intrarea în vigoare a Acordului Comunitatea Europeană-Republica Serbia, ce instituie o zonă bilaterală de liber schimb, va fi foarte dificilă orice încercare de impunere a unor preţuri minimale la importuri. România a mai încercat să stabilească „mercuriale” pentru mărfurile evident subevaluate în vamă, însă aceste tentative nu s-au putut materializa din cauza înţelegerilor internaţionale din care facem parte. Conform datelor comunicate de ME, valoarea totală a exportului României în Serbia s-a ridicat în 2012 la o valoare totală de 313,44 milioane euro (1,69% din total exporturi ale României). Importurile au fost de 122,57 milioane euro în 2012 (0,56% din total importuri).
Singura cale de apărare în situaţii de acest gen constă în dovedirea practicării de către subsidiara Gazprom a dumpingului (comercializarea de produse sub preţul de cost), practică condamnată de Organizaţia Mondială a Comerţului. În acest caz se permite impunerea unor taxe vamale penalizatoare care să descurajeze astfel de practici.
În afară de extinderea reţelei de distribuţie a carburanţilor, Gazprom, prin intermediul NIS, intenţionează dezvoltarea activităţii de explorare, exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi din regiunea Balcanilor. „NIS îşi va mări producţia de gaze şi petrol prin două metode: cumpărarea de acţiuni în cadrul proiectelor precum şi achiziţia de mici companii implicate în activităţi de acest gen, sau prin crearea de joint-venture cu marii jucători regionalki”, se arată în planul de dezvoltare a companiei sârbe, care menţionează obiectivul său de a-şi tripla producţia de hidrocarburi până-n 2020, la peste cinci milioane de tone echivalent petrol.
În România, NIS are încheiate parteneriate cu canadienii de la East West Petroleum Corp., Moesia Oil&Gas şi Zeta Petroleum Plc pentru explorarea şi exploatarea a şase perimetre.
În Serbia, Gazprom vrea să se alieze cu Royal Dutch Shell Plc sau Chevron, care pot furniza tehnologia necesară pentru exploatarea unui mare zăcământ, estimat preliminar la două miliarde de tone de ţiţei aflat în şişturi.
