Executivul GE Energy consideră că va fi important, pentru relansarea investiţiilor şi, implicit, a economiei, în ce măsură autorităţile vor reuşi să impulsioneze crearea cadrului legislativ stabil şi sustenabil pentru direcţionarea investiţiilor în zonele de prioritate maximă pentru sectorul energetic. Aceste zone de prioritate sunt definite prin politica energetică a UE, ale cărei ţinte pot fi reprezentate de directiva europeană „20/20/20”, care presupune creşterea până la 20% a ponderii folosirii surselor regenerabile în producţia de energie electrică, reducerea cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon, precum şi reducerea cu 20% a intensităţii de utilizare a energiei, până în 2020.
„Sunt semne, atât la nivelul Europei, cât şi la nivelul SUA şi nu în ultimul rând al Chinei că s-au depăşit problemele acute ale crizei actuale, iar către trimestrul IV al acestui an vom putea asista la un început al redresării economice. Indicatorii economicii pentru această perioadă ne insuflă un optimism moderat pentru perspectiva pe termen mediu. Dar va fi un an dificil pentru că nevoile de finanţare, în continuare foarte mari, nu îşi vor găsi uşor soluţii viabile. Ceea ce poate fi important pentru energie este că toate provocările din acest sector au rămas aceleaşi, deci nevoile, atât la nivel regional, cât şi la nivel mondial există. E vorba atât de investiţii de mediu pentru rezolvarea provocării pe care o dezvoltare energetică durabilă le pune în faţa omenirii, dar şi de problemele de securitate, a asigurării cu resurse energetice. Acestora li se adaugă cerinţele pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor asigurate clienţilor şi necesitatea măririi flexibilităţii reţelelor de electricitate faţă de tipul resurselor pe care le vom utiliza. Rezolvarea tuturor acestor nevoi şi cerinţe vor presupune investiţii importante”, a menţionat directorul general executiv al GE Energy pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.
Potrivit acestuia, o problemă este şi în ce măsură se vor găsi pârghiile pentru a susţine, prin reglementări pe plan regional sau local, aceste investiţii şi a le face viabile. Carmen Neagu afirmă că, în acest sens, România este pe un trend ascendent, legislaţia privind energiile regenerabile fiind una dintre cele mai competitive din UE.
Potenţialul României în co-generare urbană şi industrială este deosebit de ridicat
Carmen Neagu consideră totodată că potenţialul României în co-generare urbană şi industrială este deosebit de ridicat şi că ar trebui stimulate investiţiile în acest domeniu. „Acţiunile autorităţilor române în acest domeniu au fost demarate şi nu este decât o problemă de urgentare a promovării cadrului reglementar secundar pentru aplicarea acestuia. Corelarea acestui cadru reglementar cu o legislaţie coerentă în ceea ce priveşte parteneriatul public-privat nu va face decât să atragă un interes sporit al investiţiilor private în domeniu”, a adăugat Neagu.
„Condiţiile de finanţare vor influenţa categoric ritmul de dezvoltare al proiectelor viitoare. E nevoie de reînnoirea parcului de cogenerare, de creşterea eficienţei acestuia, iar în acest sens, General Electric, ca furnizor de tehnologie de vârf, este gata să sprijine investitorii şi clienţii din întregul sector industrial. România trebuie să răspundă cerinţelor Uniunii Europene referitoare la protecţia mediului în sectorul de producere a energiei electrice, la problemele de creştere a potenţialului de resurse regenerabile, de mărire a eficienţei de utilizare a combustibilului. Înscriindu-se în aceste direcţii, domenii cu potenţial deosebit de ridicat, de interes pentru GE Energy sunt domeniul eolian şi cel al co-generării de înaltă eficienţă. Aici, nevoia de investiţii în România este ridicată”, a afirmat Neagu.
Pe termen scurt, principalele zone de interes ale companiei în România sunt domeniul co-generării de înaltă eficienţă şi al energiilor regenerabile, vânt şi biogaz.
„Pentru perspectiva pe termen mediu, odată cu dezvoltarea fermelor de vânt, vedem ca o oportunitate dezvoltarea capacităţilor de vârf şi rezervă şi a tehnologiilor de turbine cu gaz aeroderivative. Acestor zone de interes li se adaugă şi proiectul Cernavodă unităţile 3 şi 4 unde GE Energy este interesată de zona turbogeneratorului. (General Electric a deschis reprezentanţa din România în 1984, odată cu semnarea contractului pentru turbo-generatorul Unităţii 1 de la Cernavodă). Tot pe termen mediu, GE Energy acordă o atenţie deosebită tehnologiilor de reţea inteligentă (Smart Grid). Acest concept, care reprezintă în dezvoltarea sistemelor electrice ceea ce a reprezentat apariţia Internet-ului în evoluţia tehnologiei comunicaţiilor, va moderniza reţeaua actuală de electricitate astfel încât să poată face faţă cerinţelor viitoare de flexibilitate generate de dezvoltarea resurselor regenerabile şi a producerii distribuite de energie”, a mai spus Carmen Neagu.
La nivelul consumatorului, o componentă importantă a conceptului de Smart Grid este reprezentată de contoarele inteligente.
„Acestea permit pe lângă măsurarea on-line a schimburilor cu sistemul şi o mai bună gestionare de către consumator a costurilor cu factura de electricitate. Clienţii vor avea acces în orice moment la informaţiile afişate de aceste contoare şi astfel vor fi mai bine informaţi cu privire la consumul lor efectiv, putându-l adapta pentru a reduce valoarea facturilor”, a adăugat Neagu.
În cel de-al doilea trimestru al anului 2009, veniturile GE Energy Infrastructure s-au ridicat la 9,6 miliarde dolari, ceea ce reprezintă o scădere cu 1% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2008. De asemenea, GE Energy Infrastructure a anunţat câştiguri de 1,8 miliarde dolari pentru cel de-al doilea trimestru, în creştere de 13% faţă de trimestrul II anul trecut.
Compania GE Energy este unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de tehnologii de producere şi distribuţie a energiei, fiind parte a concernului General Electric. Având sediul central în Atlanta, Georgia (SUA), GE Energy activează în toate sectoarele industriei energetice, inclusiv în sectorul cărbunelui, al petrolului, al gazelor naturale şi al energiei nucleare; în domeniul resurselor regenerabile (apă, energia eoliană, energia solară şi biogaz), precum şi al altor combustibili alternativi.
Principalele proiecte ale GE Energy în România sunt: construirea unei centrale electrice de 860MW, la Brazi, pentru Petrom, în consorţiu cu grupul Metka (Grecia), livrarea a 139 turbine eoliene pentru proiectul fermei Grupului CEZ, de la Fântânele, livrarea a patru motoare GE Jenbacher (dintre care două sunt cele mai puternice motoare Jenbacher – tip 6) către producătorul de energie Vest Energo, precum şi a celor două turbogeneratoare GE cu o putere de 706 MW pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă. De asemenea, compania a livrat echipamente de înaltă eficienţă, turbine pe gaz sau motoare GE Jenbacher pentru mai multe centrale electrice de co-generare, în cadrul unor companii precum ELCEN – Bucureşti Vest, Rafinăria Petrobrazi, Carolli, Ursus, Sicomed/Zentiva SA.
