La finalul anului 2013, bilanţul de pe piaţa muncii germane era unul favorabil. Numărul şomerilor a crescut mai puţin decât se aştepta, cu circa 67.000, ajungând la un total de 2.873.000, în procente creşterea fiind de 0,2 puncte procentuale la 6,7 la sută.
Situaţia ceva mai bună de pe piaţa muncii se regăseşte şi în volumul investiţiilor din economia federală, explică expertul Gerhard Bosch de la Universitatea Duisburg-Essen într-o discuţie cu DW. Pe lângă exportul care continuă trendul ascendent, a crescut şi disponibiltatea consumatorilor germani de a cheltui mai mult, în urma majorărilor salariale considerabile.
„Problema rămâne însă teama investitorilor din 2013 privind perspectivele pe termen lung”, mai adaugă expertul german. Programul noului guvern federal favorizează însă economia, întrucât sunt anunţate majorări de buget pentru infrastructură şi educaţie. Iar consumul va fi susţinut de sporirea pensiilor şi de anunţata stabilire a salariului minim pe economie.
În anul 2014, experţii prognozează o uşoară reducere a numărului şomerilor, care în medie se va situa în jurul cifrei de 2,9 milioane de persoane.
Ceva mai sceptici sunt reprezentanţii Institutului German pentru Economie, institut apropiat de patronatul federal. Cele mai recente sondaje atestă o stare generală bună în rândul angajatorilor, după cum a ţinut să precizeze şeful institutului Michael Hüther. Şi totuşi, nu se vor crea noi locuri de muncă: „Nu aşteptăm multe noutăţi. Avem un record instoric de persoane active în câmpul muncii, cu 42 de milioanem, dar dinamica se va tempera”.
Oficiul federal al Forţei de Muncă nu se teme de un val de imigranţi din România şi Bulgaria, care ar lua cu asalt piaţa muncii din Germania. Potrivit reprezentanţilor Oficiului, în ultimii ani au sosit români şi bulgaria în Germania, activând ca angajaţi sezonieri în agricultură sau în domenii în care e nevoie urgentă de personal, precum în cel medical, de asistenţă sau în gastronomie.
„Cei mai mulţi bulgari şi români care trăiesc în Germania sunt imigranţi activi şi nu imigranţi cerşetori”, a declarat pentru DW Herbert Brücker de la Institutul pentru Analiza Pieţei Muncii. Un semnal de alarmă faţă de pagubele pe care le-ar putea aduce economiei germane actuala dezbatere privind migrarea forţei de muncă a tras Martin Wansleben, şeful Camerei Germane de Comerţ şi Industrie. Într-un interviu acesta declara : „Migraţia per total nu trebuie prezentată într-o lumină defavorabilă, din cauza unei discuţii politice aprinse.”
Dată fiind evoluţia demografică a Germaniei, se estimează că în următorii ani vor fi necesari cel puţin 1,5 milioane de specialişti din afara graniţelor. Aceştia ar contribui la „asigurarea creşterii şi la stabilizarea sistemelor sociale”, este de părere Wansleben. El crede însă şi că discuţiile actuale atestă că se impun schimbări în societatea germană. „Trebuie să punem bazele unei culturi în care viitori angajaţi imigranţi să se simtă bineveniţi. Este o misiune socială, în care trebuie să se implice şi reprezentanţii politici şi ai bisericii şi sindicatele şi patronatul.”
Potrivit celor mai recente date, 155.000 de români şi bulgari lucrează în Germania, rata şomajului în rândul acestora fiind sub cea medie înregistrată în rândul străinilor din Republica Federală. De la 1 ianuarie, românii şi bulgari pot lucra în orice domeniu, fără aprobări speciale, astfel încât „avem şanse mai bune să îi integrăm pe cei veniţi din aceste două state, pentru care a intrat în vigoare principiul liberei circulaţii a forţei de muncă”, a precizat Heinrich Alt, membru în conducerea Oficiului Federal pentru Forţă de Muncă.
Alt, care direct este responsabil de aşa numitul Jobcenter, care include şi deja cunoscutul ajutor social Hartz IV, nu neagă însă că „în momentul de faţă ne confruntăm cu problema concentrării imigranţilor din cele două state în anumite regiuni, unde apar probleme, care nu pot fi rezolvate exclusiv de administraţiile locale din Duisburg, Dortmund, Berlin, Mannheim, Offenbach”.
În zonele problemă, experţii apreciază că doar 20 la sută din imigranţi au o ocupaţie stabilă. Şi totuşi, doar puţine persoane din aceste centre solicită ajutor social. Tocmai cei care nici nu lucrează şi nici nu apelează la asistenţa socială „crează o mare problemă”, după cum explică Herbert Brücker de la Institutul pentru Analiza Pieţii Muncii. Per total însă, românii şi bulgarii care lucrează în Germania, „contribuie la fondul de pensii şi la sistemul asigurărilor, astfel încât statul social are de câştigat”.
La Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Nürnberg se caută intens forţă de muncă: lipsesc specialişti în adminstraţie şi asistenţi sociali, cu cunoştiinţe bune de română şi bulgară, care să îi ajute pe cei sosiţi în Germania în căutarea unui loc de muncă.
