„Noi am realizat deficit pe ESA de 6,4%, fără două companii (CFR Infrastructură şi Termoeletrica, n.r.), astfel că Eurostat putea să închidă datele fără rezerve. Din calculele noastre, care vor fi finalizate în septembrie, probabil vom ajunge, când introducem şi cele două companii, la 6,8-6,9%, oricum sub 7,3% cât am convenit pentru 2010 cu Comisia Europeană. Din aceste considerente Eurostat nu putea să spună că cifrele sunt ok, finale, fără rezerve, pentru că ar fi însemnat să rămânem cu deficit de 6,4%, ceea ce ştiam şi noi şi dânşii că nu este aşa, din moment ce s-a decis că vor intra cele două companii pe bugetul consolidat”, a precizat secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Gherghina a explicat că introducerea celor două companii în bugetul consolidat s-a decis la finalul lunii martie, „când trebuia închisă raportarea către Eurostat”.
Reprezentaţii biroul de statistică al Uniunii Europene au fost informaţi de această măsură.
Potrivit lui Gherghina, Institutul Naţional de Statistică realizează de cel puţin două ori pe an un test la companiile cu capital de stat, pentru a stabili dacă veniturile proprii ale acestora acoperă cel puţin 50% din cheltuielile de funcţionare. Companiile care nu reuşesc să acopere cel puţin jumătate din cheltuielile de funcţionare, din venituri proprii, sunt retratate, fiind trecute din sectorul economic în cel bugetar.
„Noi suntem în permanentă legătură cu Eurostatul, li se prezintă acest test, iar ei verifică. Este foarte adevărat că decizia finală de a introduce în bugetul final CFR Infrastructură şi Termoelectrica a fost luată cu câteva zile înainte de sfârşitul lunii martie, când trebuia închisă raportarea către Eurostat şi, de comun acord, am stabilit, pentru a da cifre cât mai corecte, să raportăm cele două companii în septembrie. Noi avem obligaţia să raportăm Notificarea fiscală până pe 31 martie, cea provizorie, şi pe 30 septembrie, cea finală”, a adăugat Gherghina.
Retratarea şi analiza pentru cele două companii se face pe cel puţin patru ani, respectiv pe bază de bilanţuri şi conturi de profit şi de pierderi 2007-2009, bilanţul pentru 2010 urmând să fie depus după 31 martie, potrivit secretarului de stat.
„Pe bugetul consolidat nu avem nicio problemă. Pe partea de venituri nu avem niciun fel de problemă, calculul şi pentru noi, şi pentru Eurostat şi pentru Fondul Monetar, este corect, pe partea de cheltuieli nu avem nicio problemă, diferenţa dintre deficitul calculat pe metoda conturilor financiare şi metoda conturilor nefinanciare nu depăşeşte pragul de 200 milioane lei permis între cele două sisteme. Deficitul calculat pe metoda conturilor financiare este verificat de Banca Naţională, iar pe partea nefinanciară Statistica verifică diferenţe dintre venituri şi cheltuieli”, a adăugat Gherghina.
Acesta a explicat că prin metoda conturilor nefinanciare se calculează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, iar metoda conturilor financiare stabileşte „unde se găsesc banii, pe ce stă acel deficit, de unde este finanţat acel deficit, cât este finanţat pe împrumuturi, cât este finanţat pe sume neplătite, arierate”.
„Avem prevăzut în memorandumul tehnic că în cazul în care există o diferenţă mai mare de 200 de milioane lei între deficitul calculat pe o metodă şi deficitul pe celalaltă metodă automat intrăm în discuţii cu Comisia şi cu Fondul pentru a stabili de unde provine diferenţa şi dacă sunt ceva probleme”, a mai spus Gherghina.
Eurostat şi-a exprimat, marţi, rezerve faţă de calitatea datelor transmise de România în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi nivelul datoriei guvernamentale în 2010. Biroul de statistică al Uniunii Europene s-a referit la tratamentul statistic al indicatorilor unor companii reclasificate în sectorul administraţiilor publice conform metodologiei ESA 95.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, în 2010, România se înscrie în media europeană în ce priveşte deficitul guvernamental (-6,4% din PIB) şi a înregistrat una din cele mai mici rate a datoriei publice din Uniune (30,8% comparativ cu media UE de 80%).
„Eurostat îşi exprimă rezervele în privinţa calităţii datelor raportate de România, ca urmare a neclarităţilor impactului unor companii publice asupra deficitului guvernamental, asupra raportărilor categoriilor ESA95 «alte conturi pentru încasări şi plăţi», asupra naturii şi impactului unor tranzacţii financiare şi a consolidării schimburilor intra-guvernamentale”, se arată în raportul Eurostat.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat că, în septembrie, va furniza către Eurostat detalii pentru înlăturarea rezervelor privind calitatea datelor furnizate de România la 31 martie, verificarea urmând să fie făcută de experţi din partea MFP, BNR şi INS.
