Afirmaţia a fost făcută de şeful ARB la dezbaterile din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor pe marginea iniţiativei legislative privind taxa de solidaritate aplicată instituţiilor financiare şi instituţiilor de credit.
Potrivit lui Gheţea, introducerea acestei taxe de solidaritate nu este oportună. Unul dintre argumentele aduse de preşedintele ARB în acest sens a constat în faptul că, în ultimii trei ani, când întreaga lume a trecut prin criză economică, sistemul bancar românesc, spre deosebire de foarte multe alte sisteme bancare din Europa şi din lume, a reuşit să treacă de criză fără falimente sau fără probleme pentru clienţi.
Din contră, a spus Gheţea, sistemul bancar românesc a făcut foarte multe restructurări de credite, pentru a-şi ajuta clienţii să traverseze această criză. De asemenea, s-au făcut foarte multe provizioane, care înseamnă cheltuieli şi care au afectat profitabilitatea băncilor. În aceste condiţii, a spus Radu Graţian Gheţea, sistemul bancar este în momentul de faţă într-o situaţie de sănătate bună şi „ar fi păcat ca o taxă suplimentară să fie adăugată, lucru care, în opinia noastră, nu ar conduce decât la o singură consecinţă: scumpirea creditului”.
„Nicio bancă nu va putea să preia o astfel de taxă fără să găsească şi modul de a o recupera. Suntem într-o economie de piaţă, sigur, trebuie să găsim mijloace de echilibrare a cheltuielilor cu veniturile şi, bineînţeles, în opinia noastră, vor fi crescute dobânzile, marjele, la creditele pe care le acordăm”, a explicat Gheţea.
Acesta a adăugat că, în ultima perioadă, în baza reglementărilor europene şi a celor naţionale, sistemul bancar românesc participă la consolidarea, la întărirea Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar cu o contribuţie care este mai mult decât dublă faţă de anii trecuţi.
„Este vorba despre acel fond de garantare a depozitelor care, să spunem, aduce linişte tuturor clienţilor băncilor, clienţi care au depus bani la aceste bănci. Considerăm, deci, că ar fi neoportună o astfel de taxă. În ţările în care s-au făcut infuzii de capital – Olanda, Grecia, Marea Britanie, Austria – sigur, este o modalitate prin care statele respective îşi recuperează o parte din banii pe care i-au adus în sistemul bancar. La noi, nu cred că este cazul”, a conchis preşedintele ARB.
