„Dacă sunteţi români sau străini care urmăresc alegerile şi talk-show-urile, e greu de înţeles care este de fapt situaţia. Însă aşa cum spunem noi în SUA, lucrurile sunt aşa cum sunt. Sunt mândru, iubesc politica de când am urmărit prima campanie electorală, în Alabama natală, când John F. Kennedy a fost ales preşedinte al SUA, în anii 1960. Şi atunci alegerile au fost foarte strânse, cu un impact uriaş asupra statului meu natal Alabama, iar rezultatul lor a schimbat istoria SUA şi a întregii lumi. Alegerile din această seară vor avea acelaşi impact şi nu vreau să-mi exprim preferinţa pentru o tabără sau alta”, a afirmat Gitenstein.
Prezent la eveniment împreună cu soţia sa Libby, ambasadorul american a mărturisit că este pentru prima oară când nu se află în Statele Unite pentru a vota la alegerile prezidenţiale, subliniind însă că a votat prin intermediul internetului. De asemenea, ambasadorul american a arătat şi că este pentru prima oară când nu participă la organizarea campaniei electorale pentru Partidul Democrat şi a mărturisit că alegerile se văd diferit şi mai clar de la mii de kilometrii depărtare de SUA faţă de cum să văd din sufrageria sa din Washington.
El a susţinut că este greu de explicat colegiul de electori, motiv pentru care a arătat că nu va face acest lucru.
De asemenea, Gitenstein a punctat că suma folosită pentru organizarea alegerilor prezidenţiale – de şase miliarde de dolari – este una extrem de mare.
Alegerile din Statele Unite ale Americii care vor decide câştigătorul în cursa pentru Casa Albă dintre democratul Barak Obama şi republicanul Mitt Romney sunt urmărite în direct de mass-media în Bucureşti la „Noaptea Alegerilor”.
Ingredientele unei nopţi de 6 noiembrie în stil american dedicată alegerilor prezidenţiale sunt transmisiunile în direct ale posturile de televiziune CNN şi C-SPAN, desfăşurarea votului, discuţiile şi analizele făcute de experţi în procesul electoral american.
La eveniment sunt prezenţi aproximativ 500 de invitaţi, printre care se numără ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, consilierii prezidenţiali Iulian Chifu, Daniel Funeriu, Iulian Fota şi Bogdan Drăgoi, consilierul premierului Victor Ponta – Remus Cernea, primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, prinţul Paul de România, ambasadori ai misiunilor diplomatice acreditate la Bucureşti, parlamentari români.
Congresul Statelor Unite a stabilit, în anul 1845, ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare în prima marţi a lunii noiembrie, la fiecare patru ani. În SUA, preşedintele nu este ales prin vot direct, ci printr-o procedură indirectă, bazată pe Colegiul electoral, format din electori nominalizaţi de fiecare stat federal.
Astfel, după ce se încheie votul la urne şi sunt numărate voturile, procesul se mută la Colegiul electoral, format din electori nominalizaţi de fiecare stat federal. Candidatul desemnat câştigător într-un stat câştigă şi toate voturile electorilor respectivului stat. Voturile electorilor sunt numărate în faţa Congresului în luna ianuarie.
Colegiul electoral este compus din 538 de electori, iar un candidat,pentru a fi ales preşedinte trebuie să fie votat de cel puţin 270 de electori.
Numărul electorilor din fiecare stat este egal cu numărul reprezentanţilor statului respectiv în Senat (câte doi senatori de fiecare stat, 100 în total) şi Camera Reprezentanţilor (435 membri), iar Districtul Columbia are trei electori. Astfel, după numărul de electori din Colegiu, cele mai importante state sunt California (55), Texas (34), New York (31), Florida (27), Illinois şi Pennsylvania (câte 21 de electori), Ohio (20), Michigan (17), Georgia şi New Jersey (câte 15), Virginia (13), Massachusetts (12) şi Indiana, Missouri, Tennesse şi Washington cu câte 11 electori.
În cazul în care niciun candidat nu obţine cele 270 de voturi, preşedintele este ales de Camera Reprezentanţilor, fiecare stat având un singur vot.
Noul mandat prezidenţial de patru ani va fi inaugurat la 20 ianuarie 2013.
