„Efortul actual de reorganizare a companiilor energetice de stat în doi ‘campioni energetici naţionali’, în loc să se analizeze opţiunea de a le privatiza total sau parţial, este doar un mod ineficient de utilizare a unor resurse valoroase. Cum afirma un expert extern, contrar declaraţiilor guvernului, politica ar restricţiona considerabil competiţia, ar îndepărta investiţiile private şi ar determina creşterea preţurilor”, a declarat Mark Gitenstein.
De asemenea, el a precizat că principala problemă în crearea celor două companii energetice o constituie faptul că acestea nu sunt administrate ca nişte afaceri.
„Aşa cum am spune în America, acesta este un efort de ‘rearanjare a şezlongurilor de pe Titanic’, pentru că nu ia în considerare problema fundamentală a companiilor energetice de stat, faptul că nu sunt administrate cu adevărat ca nişte afaceri”, a mai spus Mark Gitenstein.
Motivând necesitatea existenţei unor companii puternice, competitive pe piaţa de energie, Guvernul României a decis în 2009 reorganizarea companiilor energetice naţionale în două alte companii – Electra şi Hidroenergetica, o decizie care a fost însă contestată în justiţie de către sindicate şi de către Fondul Proprietatea.
Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului Economiei, Ion Ariton declara recent că este posibil ca Electra şi Hidroenergetica să nu se mai înfiinţeze, întrebat fiind dacă proiectul celor două companii energetice naţionale se va mai realiza.
„Este posibil să se înfiinţeze, este posibil să nu se înfiinţeze. Scenariul optimist este să fie un sistem energetic funcţional, în nişte limite tehnice bune, la nişte preţuri şi tarife suportabile de către populaţie şi economie, suficient pentru România şi care să-i asigure siguranţa şi securitatea naţională. Restul sunt poveşti. Companiile au şi ele un rol dar nu este nici esenţial nici cel mai important”, a spus Tudor Şerban.
Electra SA urma să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).
Hidroenergetica urma să fie alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj), parte din Compania Naţională a Huilei după restructurare.
