‘Tufişurile şi arbuştii sunt categoriile cele mai afectate, în contextul presiunii exercitate de extinderea suprafeţelor cultivate şi de construirea de infrastructuri sau locuinţe’, conform studiului realizat de ramura elenă a ONG-ului, publicat de presa locală.
Circa 488.000 de hectare de maquis şi vegetaţie de câmpie şi 131.000 de hectare de pădure au dispărut, dintre care 55.000 doar în jurul aglomerării urbane a Atenei, regiunea Attica, 35.000 în Epir şi 17.000 în Halkidiki /nord-est/ în ultimii ani.
Dezvoltarea locuinţelor a avut loc mai ales în jurul unor axe rutiere recente, Egnatia /nord/ şi Attiki, periferice Atenei, în timp ce marile incendii din ultimii douăzeci de ani au dus la creşterea numărului de construcţii, potrivit WWF. ‘Ar trebui să se renunţe la a privi spaţiul natural drept o ocazie de investiţie’, a subliniat urbanistul Thymios Papayannis.
Totodată, el şi-a exprimat regretul faţă de un proiect de lege consacrat turismului, aflat în elaborare de guvern, care ‘prevede reglementări ce ameninţă mediul’. Absenţa în Grecia a unei politici de amenajare a teritoriului vine ‘în detrimentul spaţiului natural şi subminează perspectivele de creştere din sectorul primar şi turism’, a explicat Dimitris Karavellas, director al WWF-Grecia.
