Abuzurile săvârşite de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial revin în atenţia grecilor. La Atena se vorbeşte despre un împrumut – atunci de peste 470 de milioane de mărci, acum în valoare de mai multe miliarde de euro – pe care Banca Centrală l-ar fi acordat forţat Germaniei naziste în 1942 şi care, până acum, nu a fost rambursat. Grupul de lucru însărcinat cu verificarea documentelor ar trebui să prezinte primele rezultate până la sfârşitul acestui an, scriu cei de la Deutsche Welle.
Solicitări şi incertitudini
Mulţi observatori, inclusiv din Grecia, se întreabă dacă, la aproape 70 de ani de la încheierea conflictului, mai există posibilitatea formulării vreunei cereri. Stelios Perakis, profesor de drept internaţional la Universitatea Panteion din Atena, este convins că Grecia ar trebui să ceară, dar şi să primească, despăgubiri cât mai curând posibil.
„Conform Acordului de la Londra (1953), aceste plăţi trebuie urmărite până la reglementarea completă a reparaţiilor de război. Tratatul de reunificare a Germaniei, semnat în 1990, nu a purtat menţiunea , dar exact acesta era scopul documentului întrucât restabilea suveranitatea deplină a Germaniei”, susţine Perakis.
Astfel clauza prevăzută în Tratatul de la Londra, care se referea la reglementarea datoriilor Germaniei printr-un tratat de pace, a fost uitată. În noiembrie 1995, Grecia a încercat să atragă atenţia în chestiunea daunelor însă Berlinul nu a reacţionat.
Teama faţă de consecinţe la nivel diplomatic
Supravieţuitorii masacrelor naziste, dar şi urmaşii victimelor războiului, i-au reproşat atunci guvernului de la Atena că nu le apără interesele de teamă să nu-şi şifoneze imaginea în lume. Mulţi greci au încercat să-şi facă dreptate la tribunal. Supravieţuitorii unui masacru din oraşul Distomon au obţinut despăgubiri în valoare de 30 de milioane de euro. La intervenţia ministrului elen al justiţiei, executarea sentinţei a fost blocată.
La fel s-a întâmplat şi în Italia: urmaşii victimelor unui masacru, petrecut în oraşul toscan Citivella, au primit câştig de cauză. Când Germania a invocat principiul imunităţii statale şi a chemat Italia în faţa Curţii Internaţionale, Grecia a intervenit în proces ca parte terţă. Prof. Perakis a reprezentat interesele grecilor la Haga şi a pledat împotriva acordării imunităţii legale. În cele din urmă Curtea a decis în favoarea Germaniei.
De data aceasta, cel puţin în cazul Greciei, este vorba despre rambursarea unui împrumut pe care Banca Centrală de la Atena l-a acordat cu titlul de „contribuţii la efortul pentru război” (1942). Cu o parte din respectivii bani, regimul nazist ar fi finanţat operaţiuni militare în nordul Africii desfăşurate, parţial, prin Grecia. Hitler însuşi se pare că ar fi recunoscut datoria şi ar fi început să ramburseze creditul, dar după încheierea războiului a rămas o restanţă.
De ce tocmai acum?
Anumite voci susţin că înfiinţarea grupului de lucru responsabil cu verificarea despăgubirilor ar face parte din eforturile guvernului de la Atena de redresare a finanţelor. Numeroşi politicieni de stânga şi populişti din Parlament avansează forţat această idee. Dar nici presiunile opiniei publice n-ar trebui subestimate: recent, avocatul Stefanos Foutrounidis şi alţi doi reclamanţi au depus plângeri împotriva Ministerului de Finanţe şi Băncii Naţionale pe care le acuză de incompetenţă în distribuirea informaţiilor referitoare la pretenţiile grecilor, legat de vechiul credit.
Fourtounidis susţine că va pleda în continuare cauza victimelor nazismului şi a urmaşilor acestora, în ciuda verdictului în favoarea Germaniei, acordat de către Curtea de la Haga: „Sentinţa aceea a anulat atât problema despăgubirilor cât şi punerea în aplicare a unor verdicte mai vechi”, admite avocatul.
Procesele cu un singur reclamant nu mai sunt acceptate. Tocmai de aceea, „împreună cu asociaţiile victimelor ocupaţiei naziste vom strânge cât mai multe plângeri pe care le vom înainta Ministerului de Externe. După aceea, ministerul va trebui să se ocupe de recuperarea despăgubirilor”, spune avocatul din Atena.
