În ultimii ani s-au înregistrat totuşi câteva progrese. Administraţia fiscală s-a dotat cu mijloace de lucru digitale iar în intervalul 2010-2012 a eliberat amenzi în valoare de 12 miliarde de euro. Zeci de personalităţi şi chiar un fost ministru au fost arestate şi închise pentru neplata datoriilor către fisc sau pentru corupţie. Cu câţiva ani în urmă, aşa ceva ar fi fost inimaginabil, scriu cei de la Deutsche Welle.
Între timp însă, şi Garda Financiară se vede atrasă în cercul vicios format din datorii şi recesiune, afirmă expertul fiscal şi consilier al Uniunii Comerciale Elene, Antonis Muzakis. Dat fiind că Grecia se află de cinci ani neîntrerupt în gravă recesiune, şi încasările la buget s-au diminuat considerabil. „Începând din 2008, majoritatea firmelor înregistrează reduceri ale cifrei de afaceri sau chiar pierderi. Acesta este motivul pentru care nu mai pot achita datoriile fiscale acumulate”, afirmă Muzakis. În plus, impozitele au crescut în ultimii ani mai ales în cazul firmelor mici. „Cine se vede pus să aleagă între a-şi plăti taxele sau a-şi hrăni familia, alege foarte rar să-şi achite obligaţiile faţă de stat”, a explicat expertul.
Garda Financiară are insuficient personal
O privire aruncată pe lista celor mai mari datornici către stat confirmă că mulţi dintre debitori sunt foste întreprinderi de succes care şi-au declarat între timp falimentul. Aparent nu se poate recupera mai nimic de la ele. Pe de altă parte, recesiunea nu poate fi singura explicaţie pentru stagnarea colectării impozitelor, fiindcă nici înainte de criză lucrurile nu funcţionau perfect la fisc. Muzakis este de părere că motivele stării actuale sunt multiple, de la carenţe de organizare, structuri învechite şi până la lipsa personalului în posturi administrative importante.
„De când circulă zvonul că pensiile vor fi micşorate în cadrul unei reforme de sistem, tot mai mulţi funcţionari fiscali cu experienţă cer pensionare anticipată pentru a nu-şi vedea reduse veniturile la bătrâneţe”, afirmă expertul de la Atena. Cei care s-au pensionat nu au putut fi înlocuiţi decât parţial, şi anume cu tineri care nu dispun de experienţa necesară. „În prezent se impune verificarea a mai bine de 100.000 de viramente suspecte în străinătate, ca să nu mai vorbim despre nenumăratele procese fiscale şi penale aflate pe rol, iar pentru acest volum uriaş de muncă nu stau la dispoziţie decât maximum 1000 de inspectori în întreaga ţară”, a evidenţiat Muzakis.
Lista ruşinii
În prezent circulă mai multe liste cu nume sau numere de conturi ale unor prezumtivi evazionişti fiscali, aşa-numite „liste ale ruşinii”. Aşa de pildă există o listă a cetăţenilor care deţin conturi în Elveţia, pe care fostul ministru de Finanţe, Ghiorgos Papakonstantinu ar fi primit-o în 2010 de la fostul său omolog francez Christine Lagarde, actualmente şefă a FMI. O altă listă cuprinde mai bine de 30 de politicieni bănuiţi că s-au îmbogăţit pe căi ilicite. Circulă de asemenea liste cu datele bancare ale unor magnaţi greci care, ca urmare a crizei, şi-au investit miliardele în afaceri imobiliare la Londra.
Încă nu este clar dacă informaţiile cuprinse în liste corespund adevărului. Ar fi importantă însă eliminarea oricăror suspiciuni, în aşa fel încât cetăţenii să vadă că statul ia în serios combaterea evaziunii fiscale, solicită Antonis Muzakis.
Forţat de starea precară a finanţelor publice, statul elen intenţionează într-adevăr să ia măsuri drastice. Potrivit mass media, guvernul are în vedere să-i concedieze pe toţi funcţionarii fiscali aflaţi în funcţii de conducere şi să-i înlocuiască cu tineri, care la rândul lor să fie concediaţi dacă nu-şi îndeplinesc planul de recuperare a taxelor restante.
