Numărul sinuciderilor a crescut cu 17% în perioada 2007 – 2009 dar date neoficiale anunţate în parlamentul elen arată un avans şi mai mare, de 25% în 2010 şi de 40% în prima jumătate din 2011. Autorităţile elene pregătesc un program amplu de detectare timpurie a depresiilor care pot duce la sinucidere.
Rămaşi fără loc de muncă sau cu salariile micşorate, cu un sistem public de sănătate afectat şi el de reducerile de buget, grecii apăsaţi de probleme îşi caută alinarea în abuzul de droguri sau în prostituţie. Sau suferă în tăcere, cad în depresie şi se sinucid. E tabloul schiţat de un studiu realizat la prestigioasa universitate britanică Cambridge.
„Am găsit informaţii ale Ministerului Sănătăţii şi ale altor oficiali care arată o creştere de 25% a numărului de sinucideri în 2010 şi de 40% în prima jumătate din 2011. E o informaţie şocantă. Totuşi, trebuie să punem aceasta în corelaţie cu rapiditatea schimbărilor economice, cu scăderea din economie. Studiile anterioare au arătat că rapiditatea schimbării economice afectează negativ sănătatea publică”, a declarat Alexander Kentikelenis, sociolog la Kings College în Cambridge.
A crescut, de asemenea, şi numărul cazurilor de infecţie cu HIV cu 50 de procente, mai arată studiile. Şi asta pentru că rata utilizării de heroină s-a majorat cu 20% în 2010 în timp ce bugetul pentru programele de sprijinire a dependenţilor şi de prevenire a infectărilor cu HIV s-a redus cu o treime. Reprezentanţii ministerului elen al Sănătăţii neagă faptul că una din cauzele acestor probleme ar fi accesul la servicii medicale. Ei spun că a fost redus timpul necesar pentru intrarea în centre de dezintoxicare şi că vor fi bani pentru medicamente şi în bugetul de anul viitor. În plus, pregătesc un program amplu de detectare a cazurilor de depresie care pot duce la sinucidere.
„Prin pregătirea farmaciştilor, a asistentelor medicale, a notarilor, judecătorilor, avocaţilor sau funcţionarilor publici de a diagnostica comportamentul oamenolor când îi vizitează, acele probleme specifice care stârnesc un semn de alarmă, astfel încât aceştia să contacteze serviciile sociale şi centrele medicale care să ajungă la oameni la timp”, susţine ministru adjunct al Sănătăţii, Markos Bolaris.
O altă problemă în creştere semnalată de oficialităţile elene este numărul tot mai mare de oameni ai străzii. Potrivit municipalităţii Atenei, în ultimii 2 ani, numărul acestora a crescut cu circa 25%.
„Chiar şi copiii au început să arate semne de stres intens. Când îşi văd părinţii într-o stare psihologică proastă, când văd că situaţia în familie se înrăutăţeşte, când văd o creştere a tensiunii în familie şi uneori chiar o creştere a violenţei, copiii încep să arate simptome şi caut ajutor la centrele de psihologie”, conchide George Bouras, un psiholog din Atena.
Măsurile de austeritate impuse de guvernul grec pentru evitarea falimentului au provocat o recesiune profundă, cu o creştere a şomajului la peste 16 procente şi zeci de mii de afaceri închise.
