Agenţia pentru administrarea datoriei de la Atena a anunţat planuri de a acoperi scadenţele de cinci miliarde de euro printr-o emisiune de titluri de Trezorerie, programată marţi, dar băncile elene care ar trebui să cumpere obligaţiuni nu pot strânge garanţii acceptate de Banca Centrală Europeană (BCE) decât în valoare de 3,5 miliarde de euro, potrivit unor surse bancare de la Atena, citate de Financial Times.
„Situaţia este destul de dificilă. Vor fi nevoiţi să găsească restul sumei în alte moduri”, a spus un bancher.
BCE nu a dat Greciei permisiunea de a menţine un plafon temporar de 17 miliarde de euro pentru datoriile contractate prin titluri de Trezorerie. Plafonul urmează să fie redus în noiembrie la 12 miliarde de euro, lăsând guvernul elen fără plasă de siguranţă în timp ce aşteaptă o tranşă de 31,5 miliarde de euro de la creditorii internaţionali.
„Este un semnal dezamăgitor. Se pare că recentele eforturi ale Greciei nu sunt apreciate”, a spus un alt bancher.
Dacă băncile comerciale nu pot găsi garanţii pentru încă 1,5 miliarde de euro, guvernul ar putea fi nevoit să folosească fonduri din rezerva de trei miliarde de euro, bani destinaţi recapitalizării instituţiilor de credit elene.
Poziţia dură a BCE în privinţa finanţării Greciei a crescut presiunea asupra creditorilor din zona euro să finalizeze luni, la o reuniune a miniştrilor de Finanţe din zona euro, o serie de schimbări la pachetul de împrumuturi pentru statul elen.
Înaintea reuniunii, mai mulţi oficiali europeni importanţi au afirmat că au îndoieli în privinţa ajungerii la un acord.
Grecia a fost nevoită să adopte săptămâna trecută un nou set de măsuri de austeritate şi bugetul pentru anul următor, aceastea fiind condiţii pentru eliberarea următoarei tranşe din împrumuturile externe.
Deficitul bugetar pentru anul următor se va situa la 5,2%, faţă de 6,6% în acest an. Dacă sunt eliminate, însă, costurile cu dobânzile, bugetul elen va înregistra un surplus uşor pentru prima dată în mai multe decenii. Economia ar urma să se contracte cu 4,5% în 2013, al şaselea an consecutiv de recesiune.
Cea mai mare parte a economiilor la buget, circa jumătate din impactul de 9,4 miliarde de euro al măsurilor, este asigurată anul următor de tăieri de pensii de până la 15%, în timp ce reducerile de salarii ale funcţionarilor publici au scăzut cheltuielile cu 1,2 miliarde de euro.
Bugetul prevede creşterea datoriei statului elen la 346 miliarde de euro anul următor, sau aroape 190% din PIB, de la 175% în acest an. Această evoluţie ar face imposibilă aducerea nivelului îndatorării la 120% până în 2020, nivel despre care FMI afirmă că ar fi sustenabil pe termen lung.
