Instituţiile de credit din Europa şi-au redus anul trecut expunerea pe Grecia cu 30%, la 136,3 miliarde de dolari, prin refuzul de a înnoi împrumuturile, devalorizarea creanţelor deţinute şi transferarea activelor neperformante din bilanţul propriu. Însă băncile au încă o expunere totală de aproape 2.000 de miliarde de dolari pe Portugalia, Irlanda, Spania şi Italia, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale, preluate de Bloomberg.
Astfel, băncile europene sunt încă foarte vulnerabile la criza din Grecia şi ar avea probleme majore odată cu răspândirea problemelor către alte ţări.
„Situaţia din Grecia are cu siguranţă potenţialul de a provoca o catastrofă în sistemul bancar european. Un default al Greciei şi ramificaţiile acestuia ar fi prea înfiorător pentru Europa şi pentru sistemul bancar european ca să poată fi contemplat acum”, a declarat Neil Phillips, fund manager la BlueBay Asset Management Londra, care controlează active de 45 miliarde de dolari.
Cancelarul german Angela Merkel s-a retras săptămâna trecută dintr-o confruntare cu Banca Centrală Europeană care ameninţa să arunce Grecia în primul default de stat din zona euro. Merkel a nuanţat solicitările ca deţinătorii privaţi de obligaţiuni de stat elene să pună umărul la următorul bailout al Greciei, perspectivă contestată vehement de BCE. Liderii europeni sunt pregătiţi să încurajeze investitorii la o rostogolire voluntară a datoriilor Greciei, fără a impune un bond swap sau alte forme mai dure de restructurare. Merkel a declarat vineri la Berlin că va încerca, împreună cu BCE, să convingă creditorii Greciei să participe în mod voluntar la bailout-ul ţării.
Totuşi, modul în care Europa va reuşi să urmeze această cale evitând în acelaşi timp declararea default-ului pe Grecia de către agenţiile de rating rămâne un semn de întrebare, la fel ca abilitatea premierului elen George Papandreou de a convinge parlamentul să aprobe măsurile de austeritate şi privatizările necesare pentru a obţine un nou pachet de finanţare externă.
Miniştrii Finanţelor din zona euro au amânat luni decizia finală privind următoarea tranşă, de 12 miliarde euro, din acordul încheiat anul trecut cu Grecia, bani fără de care guvernul elen susţine că va intra în default la mijlocul lunii iulie. Oficialii europeni au arătat că guvernum remaniat săptămâna trecută de Papandreou trebuie mai întâi să obţină votul de încredere al parlamentului, apoi să treacă legislaţia necesară pentru noile măsuri de austeritate şi privatizări, pentru a primi tranşa în timp util.
Intrare Greciei în default pe datoria de stat ar putea conduce la insolvenţa băncilor elene şi la o criză de lichiditate determinată de retragerea masivă a depozitelor, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Standard & Poor’s.
Analiştii consideră că unda de şoc provocată de un default al Greciei ar începe cu majorarea puternică a costurilor de refinanţare pentru Irlanda, Portugalia, Spania şi, posibil, Italia şi Belgia, fapt care ar împiedica încercările acestor guverne de a-şi reduce deficitele bugetare şi de a încetini ritmul în care acumulează datorii. Astfel, aceste ţări ar putea fi împinse la rândul lor către restructurarea datoriilor. În consecinţă, băncile s-ar confrunta cu retrageri masive ale depozitelor, iar capitalul grupurilor financiare ar fi erodat de deprecieri uriaşe ale activelor. Investitorii ar ieşi de pe pieţele de capital şi ar renunţa la moneda euro în căutarea unor active mai sigure. În cel mai rău caz, panica declanşată de un default al Greciei ar îngheţa pieţele de credit, aşa cum s-a întâmplat după falimentul Lehman Brothers în septembrie 2008.
„Dacă, la un an de discuţii fără concluzii, vom stabili că trebuie un haircut (restructurarea datoriilor – n.r.), în dimineaţa următoare pieţele vor masacra Irlanda, Portugalia şi poate alte ţări”, a declarat săptămâna trecută directorul general al UniCredit, Federico Ghizzoni, într-o conferinţă susţinută la Viena.
Băncile europene sunt deja afectate, îndeosebi în Franţa, unde Moody’s a anunţat deja că ar putea reduce ratingurile celor mai mari băni, respectiv BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole, din cauza expunerii pe Grecia. Fitch avertiza luna trecută că şi băncile germane ar trebui să fie îngrijorate.
