Pentru a asigura acordarea noii tranşe de 110 de miliarde de euro de la FMI şi UE, Atena a decis luni să dea startul privatizărilor şi să pună la punct măsuri fiscale în valoare de şase miliarde de euro pentru a convinge creditorii şi piaţa că poate plăti datoriile fără restructurare.
Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a anunţat că, în absenta unui consens politic, Grecia nu va mai primi finanţare.
Papandreou, al cărui partid începe să-şi piardă din popularitate, după cum este vizibil în sondajele de opinie, a cerut fără succes acordul liderilor opoziţiei. ‘Guvernul împovărează economia cu noi taxe, fapt ce atrage după sine recesiunea, nu deficite mai mici’, a declarat liderul opoziţiei, Antonis Samaras, după o întrevedere cu premierul Papandreou. ‘Nu îmi voi da acordul pentru această reţetă care şi-a dovedit inutilitatea’, a adăugat el, susţinând că partidul său a favorizat privatizarea, dar nu accelerarea vânzărilor la preţ redus într-o stare de panică generalizată.
Grecia a făcut luni public planul unei serii de privatizări, ca parte a obiectivului de a strânge 50 de miliarde de euro până în 2015 pentru a-şi plăti enorma datorie. Planul presupune cesiuni în Hellenic Postbank, OTE Telecom şi două dintre porturile cele mai mari ale Greciei. Atena a anunţat de asemenea că lucrează îndeaproape cu inspectorii financiari ai UE şi FMI pentru a finaliza măsurile fiscale suplimentare în valoare de 6,4 miliarde de euro, ca parte a unui plan menit să asigure continuarea finanţării.
Ministrul finanţelor, Georgios Papaconstantinou, a ridicat miza luni declarând că FMI nu va acorda partea sa din ajutorul financiar din iunie, dacă UE nu va acoperi necesităţile financiare ale Atenei pe anul 2012. ‘FMI-ul a anunţat foarte clar că nu poate plăti dacă nu i se garantează că anul viitor, dacă este necesar, Grecia va beneficia de sprijin financiar de la UE’, a declarat Papaconstantinou.
Agenţia de evaluare financiară Moody a avertizat marţi că până şi o restructurare voluntară a datoriilor ar putea avea repercusiuni grave atât pentru Grecia, cât şi pentru alte state împovărate din zona euro.
Christian Noyer, guvernatorul Băncii Centrale franceze, a susţinut obiecţia Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte restructurarea datoriei Greciei, calificând-o drept un ‘scenariu de groază’ echivalent cu neîndeplinirea obligaţiilor de plată şi deraierea redresării economice.
