Papandreou, care va rămâne în funcţie, spune că noul guvern va fi supus unui vot de încredere în Parlament.
Tenerile că Grecia va intra în faliment din cauza datoriei externe a zguduit din nou pieţele, în condiţiile în care măsurile necesare pentru obţinerea ajutorului UE şi FMI se lovesc de o opoziţie puternică.
Miercuri, Atena s-a confruntat cu cele mai violente proteste din ultimul an. În plus, Papandreou s-a confruntat şi cu o revoltă în partidul său socialist PASOK din cauza pachetului controversat.
Papandreou, care a fost învestit în funcţe în 2009, nu a dezvăluit cât de profundă va fi remanierea, dar jurnaliştii cred că îl va include pe ministrul de finanţe Giorgios Papacontantinou.
Analişti economici cred că această funcţie va fi ocupată de Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene. Această măsură ar fi aprobată de FMI şi UE, dar nu este clar dacă va satisface şi membrii Parlamentului.
Guvernul vrea ca legislativul să aprobe o nouă reducere de cheltuieli, evaluată la 28 de miliarde de euro, ce urmează să intre în vigoare în 2012.
Politicile sunt necesare pentru deblocarea unei noi tranşe, de 12 miliarde de euro, din partea UE şi FMI.
Într-un discurs rostit miercuri, Papandreou a anunţat că va „continua pe acelaşi drum”. „Aceasta este calea datoriei, împreună cu grupul parlamentar al PASOK, cu membrii săi şi poporul grec. Mâine (joi – n.r.) voi forma un nou guvern şi voi cere un vot de încredere”, a spus el.
În cursul discuţiilor, Papandreou s-ar fi oferit să demisioneze pentru formarea unei coaliţiei, dar ulterior ar fi fost de acord să continue.
Miercuri, zeci de mii de protestatari s-au strâns în piaţa Syntagma din Atena, în apropiere de Parlament. Alte 20.000 de persoane au manifestat la Salonic, potrivit poliţiei.
Greva generală a fost a treia din Grecia de anul acesta.
