Apariţia noul partid conservator Noua Democraţie, care a pledat pentru continuarea cooperării cu Europa, a fost suficientă pentru a evita două situaţii neplăcute pentru politicienii europeni şi investitori: câştigarea alegerilor de către Syriza, partid de stânga care era împotriva unui împrumut, sau nişte rezultate imprecise care nu ar fi făcut decât să arunce Grecia înapoi în haos politic, arată Wall Street Journal.
„E cea mai bună variantă care se putea întâmpla”, spune Alberto Gallo, şef al departamentului de macro-credite europene la Banca Regală Scoţiană din Londra. „Reduce riscul dispariţiei depozitelor din sistemul bancare”. Însă tot el adaugă: „Nu poate, totuşi, să rezolve de una singură toate problemele Greciei”.
Analiştii se aşteaptă ca pieţele să îşi revină începând de luni, având în vedere că zona euro nu a fost distrusă după alegerile de duminică. Primele semne deja s-au arătat pe bursa asiatică: Indexul Hang Seng din Honk Kong a câştigat 1.5%, iar Nikkei (Tokio) a crescut cu 1.8%. Euro a crescut şi el, în comparaţie cu dolarul.
De peste doi ani, criza a arătat clar că zona euro are probleme grave, care vor lua ani de zile pentru a putea fi rezolvate, asta dacă pot fi rezolvate, în primul rând. Pe măsură ce alegerile se apropiau, mulţi analişti au avertizat fie că băncile elene ar putea intra în faliment dacă Grecia ar ieşi din zona euro, fie că în sistemul bancar spaniol s-ar instaura panica, având în vedere că doar acum o săptămână Spania a cerut un împrumut de 100 de miliarde de euro pentru recapitalizare.
În urma ultimei numărători a 99% din voturi, Noua Democraţie a ieşit pe primul loc, cu 30% din voturi, în timp ce Syriza a primit 27%. Liderul Noii Democraţii, Antonis Samaras, care e pe cale să devină prim-ministru, a dedicat victoria strânsă a partidului său reluării legăturilor strânse cu Europa. „Ne vom respecta angajamentele”, a spus Samaras, apelând, în acelaşi timp şi la alte partide pentru a i se alătura într-o coaliţie guvernamentală dedicată „salvării naţionale”.
Într-un fel, victoria lui Samaras aruncă mingea înapoi în terenul Europei, mai ales în cel al Germaniei. Liderii nemţi nu s-au sfiit să îi preseze pe greci pentru a vota rămânerea în zona euro, avertizându-i în acelaşi timp despre consecinţe, în cazul în care ar vota altceva. Acum, că Grecia a ales ce trebuia, toţi ochii sunt aţintiţi pe Germania, pentru a vedea dacă îi va acorda Atenei câteva concesii în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de austeritate.
Berlinul a transmis mesaje contradictorii după alegerile din Grecia. Cancelarul Angela Merkel l-a felicitat pe Samaras, dar i-a şi transmis că „se aşteaptă ca Grecia să îşi respecte angajamentele faţă de Europa”, în timp ce ministrul de finanţe Wolfgang Schauble a declarat că „vom încerca să facem ca acest program să aibă succes”.
Europenii au insistat ca Grecia să stabilească, până la sfârşitul acestei luni, obţinerea a 11.5 miliarde de euro din reducerile bugetare care vor avea loc în anii următori. Dacă această cerinţă se va menţine, atunci este posibil ca Samaras să nu aibă suficientă putere politică pentru a face aceste reduceri şi pentru a-şi păstra fragilul guvern în picioare.
Ce vor grecii cel mai mult acum e să ia o pauză de la toate reducerile nemiloase de buget care au agravat şi mai mult recesiunea din ţara lor. Dacă guvernul va mai relaxa aceste măsuri de austeritate, asta va presupune mai mulţi bani primiţi de la Germania. Samaras va trece prin prima sa probă în săptămânile următoare, când va trebui să înceapă discuţiile legate de împrumut cu reprezentanţii FMI şi UE.
