La începutul acestei luni, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţare de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
Decizia BCE, împreună cu ieşirile masive din depozite, a forţat creditorii eleni să-şi majoreze dependenţa de finanţare de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei, în condiţiile în care finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
În total, de la debutul crizei datoriilor suverane, în 2010, şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare. Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
