Nigel Evans, un parlamentar britanic conservator, în circumscripţia căruia există fabrici ale BAE Systems, avertizează că industria ar putea fi iremediabil afectată dacă Oficiul britanic pentru fraude financiare (SFO) decide să trimită în judecată compania de armament. Evans i-a cerut premierului Gordon Brown şi colegilor să intervină în cazul acuzaţiilor de mită aduse împotriva BAE.
În scrisoarea sa către Blair, Evans îşi justifică solicitarea făcând referire la criza economică. „Bineînţeles că existe preocupări în legătură cu care BAE trebuie să se justifice, dar, în aceste vremuri marcate de grave probleme economice, o lovitură atât de puternică dată celui mai mare producător britanic ar fi de nedorit pentru toţi cei implicaţi”, scrie Evans.
În plus, parlamentarul conservator scrie că punerea sub acuzare ar putea avea „ramificaţii adânci pentru industria britanică”.
„În ultimii 17 ani am lucrat îndeaproape cu BAE”, adaugă Evans.
Potrivit unor surse juridice citate de The Guardian, apelul făcut de parlamentar intervine în contextul în care SFO pregăteşte în mare grabă un nou dosar de judecată, care urmează să fie înaintat până la sfârşitul lunii procurorului general, Patricia Scotland. Aceasta are drept de veto în anumite cazuri de corupţie.
Astfel, Evans, ales în circumscripţia Ribble Valley, doreşte ca premierul, ministrul comerţului, Peter Mandelson, şi cel al apărării, Bob Ainsworth, să intervină pe lângă SFO. „Tony Blair a stabilit un precedent ca prim-ministru, având un interes personal şi activ în aceste investigaţii de interes naţional”, a spus parlamentarul.
Blair a stârnit o controversă internaţională în 2006 când, susţinut de Jack Straw, un alt politician cu anumite interese pe plan local, a forţat personal SFO să renunţe la ancheta penală pe tema plăţilor secrete efectuate de BAE către importante personalităţi saudite pentru a obţine în schimb un contract valoros. Straw este în prezent ministru de justiţie. El şi alţi miniştri îl asistă în mod regulat pe procurorul general la cabinet, în ciuda promisiunilor de reformare a acestui rol şi de acordare a unei indpenendenţe depline procurorilor.
Richard Alderman, directorul SFO, a confirmat recent că are în vedere aducerea în justiţie a companiei, după ce aceasta a refuzat să să negocieze o înţelegere prin care se obliga să plătească penalităţi însemnate pentru toate contractele fraudate obţinute în Cehia, Tanzania, Africa de Sud şi România. Potrivit unei surse juridice, aceast demers împotriva BAE şi a avocaţilor săi „l-a lăsat pe Alderman fără nicun prieten”.
Întrucât SFO a făcut acest anunţ public, procurorul general Patricia Scotland a rămas expusă în faţa riscului de a părea că se lasă intimidată de presiuni politice şi, în plus, face ca tacticile tradiţionale de lobby ale BAE să fie şi mai dificile. BAE a declarat că va răspunde acuzaţiilor SFO numai dacă „directorul instituţiei obţine aprobarea pe care o doreşte de la procurorul general”.
Ultimele activităţi întreprinse în legătură cu dosarul de judecată sunt efectuate de o echipă de jurişti provenind din afara SFO şi condusă de Timothy Langdale. Surse juridice au explicat că se urmăreşte rafinarea dovezilor prin reţinerea numai a celor mai simple şi mai puternice elemente, spre deosebire de metodele tradiţionale ale SFO, prin care se au în vedere toate capetele de acuzare şi care implică procese ce pot dura luni întregi. Aceasta ar putea însemna că dosarele referitoare la România şi Africa de Sud, care conţin cele mai complexe dovezi străine, ar putea fi eliminate, comentează The Guardian.
SFO a examinat, printre altele, un contract de 116 milioane de lire obţinut de BAE pentru întreţinerea şi modernizarea a două fregate britanice vândute României în 2003. Au existat acuzaţii că un politician român neidentificat a primit un comision secret de 6 milioane de lire în legătură cu tranzacţia, scria în 2007 săptămânalul britanic The Observer.
BAE a indicat că este dispus să încheie o înţelegere amiabilă în cazul de corupţie, dar a refuzat să plătească penalităţi în valoare de 500 de milioane de lire. Surse apropiate negocierilor au declarat că s-ar putea ajunge la un acord privind plata unor penalităţi dacă Alderman ar fi dispus să poarte o discuţie privată cu preşedintele BAE, Dick Olver, pentru a schiţa termenii unei înţelegeri.
The Guardian comentează că recent au mai existat o serie de astfel de cazuri de corupţie care implică companii mari. În Franţa, mai mulţi directori ai companiei petroliere Total au fost condamnaţi la închisoare pentru cinci ani. În Germania, compania de electronice Siemens a plătit mai mult de 2 miliarde de dolari în amenzi şi costuri de judecată pentru a încheia oferte amiabile privind o serie de acuzaţiide mită din mai multe părţi ale lumii. În SUA, compania petrolieră Halliburton şi alte companii intermediare au acceptat plata unor penalităţi de 600 de milioane de dolari şi posibilitatea condamnării la închisoare a unui director senior şi extrădarea din Londra a unui intermediar britanic, Jeffrey Tesler, acuzat că ar fi facilitat mita către Nigeria.
