"Nu se garantează salariiile din prezent. Este prima oară când Guvernul recunoaşte că vor scădea salariile cu 55%. Reprezentanţii CSM s-au retras de la discuţie, după ce guvernanţii au recunoscut făţiş că salariile magistraţiilor vor scădea. Vom primi mâine un răspuns le revendicările noastre, însă eu cred că a fost doar o mimare a consultărilor", a declarat judecătoarea, după 3 ore şi jumătate de discuţii.
În acest moment, spune Laura Andrei, la discuţii au rămas procurorul general şi Viorica Costiniu, de la AMR.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a transmis CSM, Ministerului Justiţiei şi Guvernului observaţii legate de proiectul Legii unice de salarizare, una dintre acestea vizând reducerea diferenţelor dintre salariile judecătorilor cu funcţii de conducere şi ale celor cu funcţii de execuţie. UNJR arată că reducerea acestei diferenţe ar trebui făcută prin creşterea coeficientului alocat funcţiilor de execuţie în grila unică de salarizare.
O altă observaţie a reprezentanţilor UNJR se referă la mărirea coeficienţilor de salarizare pentru judecătorii de judecătorie, tribunal, curte de apel şi curtea supremă. Astfel, având în vedere ierarhia instanţelor Uniunea propune creşterea coeficienţilor magistraţilor la 8 pentru judecătorii de la judecătorie, 9 pentru judecătorii de la tribunale, 10 pentru curţile de apel şi 11 pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, s-a solicitat şi adăugarea sporului de vechime pentru fiecare categorie de magistraţi.
O ultimă observaţie a UNJR se referă la stabilirea unui spor de incompatibilitate pentru magistraţi, de 10% din salariu. Acesta ar urma să compenseze faptul că funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, în condiţiile legii.
Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Judecătorilor amintesc şi celelalte solicitări ale magistraţilor care au dus la acutizarea protestelor, şi anume trecerea bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acordarea unui buget de 1% din PIB pentru sistemul judiciar, precum şi colectarea taxelor de timbru în bugetul propriu al sistemului.
Reprezentanţi ai magistraţilor şi ai asociaţiilor acestora, împreună cu membri CSM, au mers, marţi, la Guvern, pentru noi discuţii privind legea unică de salarizare, a cărei ultimă variantă prevede unele scăderi de coeficienţi pentru personalul din justiţie, dar şi reducerea sporurilor în sistem.
În ultima formă de proiect de lege, coeficienţii pentru judecătorii cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt între 6,6 salarii şi 9,6 salarii minime, în funcţie de vechime şi grade. Un judecător cu grad de curte de apel va fi plătit după un coeficient cuprins între 5 şi 8,15, potrivit acestei variante de lege, faţă de 4,85-7,85 în ultima variantă. În varianta rezultată după discuţiile de luni seara, un judecător cu grad de tribunal sau tribunal specializat va fi plătit după un coeficient de salarizare cuprins între 4,5 şi 7,3, de la 4,6-7,5. Un judecător cu grad de judecătorie va avea un coeficient între 4 şi 5,2 salarii minime. În ultima formă, un judecător, un procuror (2-3 ani vechime) şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu 1-3 ani vechime au prevăzut un coeficient de 3 salarii minime, faţă de 2,65-3,3 în veche formă.
Sporul de suprasolicitare neuropsihică de 50%, a cărui suspendare, în iulie, a generat protestele din justiţie, şi sporul de confidenţialitate în cuantum de 15% sunt reduse la 5 procente, tot potrivit ultimei variante a Legii unice de salarizare.
La ultimul articol din proiectul Legii unice, aşa cum a rezultat după discuţiile de la Guvern, se arată că, la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, următoarele drepturi salariale suplimentare se acordă personalului din sistemul justiţiei, în cuantum de 5% fiecare: sporul de confidenţialitate şi sporul de risc şi suprasolicitare neuropshică. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din salariul de bază, solde sau indemnizaţii lunare de încadrare, potrivit proiectului.
Această reducere s-ar adăuga unor noi modificări ale coeficienţilor de salarizare din justiţie. Astfel, aşa cum prevede ultima variantă de lege, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiie, al CSM şi procurorul general ar urma să piardă aproape trei salarii minime pe economie, coeficientul lor de salarizare fiind scăzut de la 14,5 la 11,8.
Sursa: NewsIn
