„Actualizarea Programului de Convergenţă a luat în considerare ultimele evoluţii ale mediului economic intern şi internaţional şi s-a bazat pe cadrul legislativ în vigoare, precum şi pe prevederile bugetului aprobat pe anul 2010″, se arată în comunicatul remis de Guvern.
Potrivit comunicatului, Programul de Convergenţă menţine angajamentul privind adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2015 şi estimează o creştere economică de 1,3% în 2010, care se va ajunge la 3,7% în 2012, concomitent cu reducerea inflaţiei şi îmbunătăţirea ocupării.
Strategia economică pe termen mediu, prevăzută în Program, vizează următoarele obiective: reluarea procesului de creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă, ajustarea deficitului public şi a deficitului de cont curent până la valori la care să facă posibilă finanţarea lor şi continuarea dezinflaţiei, protejarea categoriilor de populaţie afectate de criza economică. Alte obiective sunt îmbunătăţirea predictibilităţii şi performanţelor politicii fiscale pe termen mediu, utilizarea eficientă a fondurilor UE, asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung, restructurarea şi eficientizarea administraţiei publice, implementarea angajamentelor asumate faţă de FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
Potrivit proiectului Planului de Convergenţă, elaborat de autorităţile române în februarie, Guvernul ia în calcul menţinerea datei de 1 ianuarie 2015 pentru adoptarea euro, dar atrage atenţia că, în condiţiile economice actuale, „moneda naţională nu va putea intra în mecanismul ratei de schimb II (ERM II) mai devreme de 2012.
Guvernul ia în calcul o redresare mai amplă a economiei în cazul în care măsurile luate vor contribui mai eficient la consolidarea sistemului financiar sau dacă cererea la nivel mondial va creşte peste aşteptări. Astfel, pentru anul 2010 Guvernul prevede o majorare a produsului intern brut (PIB) cu 1,3%, urmată de un avans cu 2,4% în 2011 şi de 3,7% în 2012.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar, acesta trebuie să scadă sub 3% din PIB până în 2012, de la aproximativ 7,4% cât a fost în 2009, potrivit datelor estimative prezentate de INS.
În 2010, cererea internă s-ar putea majora cu 1,4%, potrivit estimărilor Guvernului. „Principala componentă care va înregistra o creştere va fi consumul privat, ale cărui cheltuieli se vor majora cu 3,8%, ca efect al creşterii încrederii în măsurile guvernamentale de relansare economică şi al reluării înclinaţiei spre consum printr-o îmbunătăţire a sistemului de creditare”, se arată în document.
Cererea externă, în creştere concomitent cu majorarea activităţii economice interne, va influenţa pozitiv evoluţia comerţului exterior, se arată în Programul de Convergenţă. Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra creşteri moderate, astfel că exportul net va avea o uşoară contribuţie negativă (0,2 procente) la creşterea reală a PIB.
În plus, în următorii doi ani (2011 şi 2012), creşterea PIB ar urma să se accelereze, odată cu intensificarea schimburilor comerciale externe şi a creşterii activităţii în toate sectoarele economice.
Odată cu premisa încheierii recesiunii în anul 2010, Guvernul apreciază că exporturile de bunuri în acest an se vor majora cu 3,5%, iar importurile de bunuri cu 4,2%. În acest context ponderea deficitului comercial în PIB ar urma să se menţină la nivelul din 2009, respectiv la 5,7%.
Guvernul se mai aşteaptă ca deficitul contului curent al balanţei de plăţi externe „să se menţină în limite sustenabile în acest an, astfel încât să reprezinte 5,1% din PIB, fiind acoperit prin investiţii străine directe în proporţie de 76%”.
Luând în considerare o tendinţă de continuare a creşterii economiei mondiale în următoarea perioadă, ca efect al depăşirii crizei economice şi financiare, Guvernul mai estimează creşteri ale exporturilor de bunuri, cu 4,6% în 2011 şi cu 6,7% în 2012.
Activitatea economică internă, prognozată să accelereze, va necesita importuri suplimentare, în creştere cu 4,9% în 2011 şi cu 8,3% în 2012. Ca urmare, ponderea deficitului comercial în PIB va fi uşor în creştere, atingând nivelul de 5,9% în anul 2012, se mai arată în document.
Totodată, Programul prevede că deficitul de cont curent nu se va deteriora, urmând să reprezinte 5,2% din PIB în anul 2011 şi 5% în anul 2012. Excedentul balanţei transferurilor curente va compensa, ca şi până în prezent, impactul negativ al deficitului balanţei comerciale şi al balanţei veniturilor.
În ceea ce priveşte forţa de muncă, un efect al scăderii economice ar fi scăderea populaţiei ocupate cu 0,9% în acest an. Ca urmare, rata de ocupare ar urma să se reducă la 58% în 2010. În schimb, pentru anii 2011 şi 2012 sunt prevăzute creşteri ale populaţiei ocupate cu 1% în fiecare an, prin urmare rata de ocupare se estimează să depăşească în anul 2012 nivelul din 2008.
Rata şomajului se va îmbunătăţi începând cu 2010 şi va ajunge la 7,5% în 2011, respectiv la 7% în 2012.
După creşterea foarte mare a numărului şomerilor în anul 2009, Guvernul se aşteaptă ca numărul acestora să scadă an de an, în condiţiile creşterii economice. Pentru perioada următoare sunt prognozate scăderi ale ratei şomajului până la 6,2% în 2012.
Guvernul ia în calcul măsuri de austeritate şi pentru anii următori, care ar trebui să conducă la reducerea deficitului bugetar cu 1,7 puncte procentuale din PIB în 2010, 1,9 în 2011 şi 1,4 în 2012, reprezentând cumulat o ajustare de 5 puncte procentuale în perioada 2009-2012.
Programul bugetar pe anul 2010 vizează reducerea deficitului la 5,9% din PIB (6,3% potrivit metodologiei europene).
Măsurile avute în vedere în anul 2010 implică menţinerea cotei unice de impozitare şi a TVA la nivelurile actuale şi se concentrează în principal pe reducerea cheltuielilor de personal prin îngheţarea salariilor, îngheţarea angajărilor în sectorul public, continuarea politicii de înlocuire a unui angajat din şapte şi reducerea plăţii orelor suplimentare şi a premiilor.
În document se menţionează că, dacă nu se vor face economii prin reducerea numărului de persoane pensionate pe caz de boală prin reexpertizarea stării de sănătate a acestora, este necesară suplimentarea anuală cu 2 miliarde lei a cheltuielilor cu pensiile.
În ceea ce priveşte recuperarea sumelor datorate de Rompetrol, scenariul de bază avut în vedere de Guvern pentru 2010 prevede o valorificare integrală a obligaţiunii Rompetrol, de 2,4 miliarde lei. „Totuşi, ca urmare a lipsei de disponibilităţi reclamate de companie, sumele încasate ar putea scădea la 1,2 miliarde lei (0,2% din PIB)”, se arată în text.
În acelaşi timp, garanţiile de stat emise în anii anteriori sunt în perioada de rambursare, iar estimările privind plăţile ce urmează a se efectua din bugetul de stat în contul acestor garanţii urmează o tendinţă descendentă, estimarea fiind de la 0,07% în PIB în 2010 la 0,03% din PIB în 2012.
Analiza Guvernului mai arată că impactul bugetar al implementării reformelor va aduce pe termen mediu economii la bugetul asigurărilor sociale cuprinse între 0,6% şi 1,5% din PIB, iar pe termen lung (anul 2060) comparativ cu sistemul în vigoare, deficitul sistemului de pensii se va reduce cu circa 4 puncte procentuale.
Statele membre din zona euro depun anual programe de stabilitate, iar celelalte state membre ale Uniunii – programe de convergenţă, care sunt evaluate de Comisia Europeană. Scopul acestor evaluări este de a întări disciplina bugetară prin supravegherea şi coordonarea politicilor bugetare în zona euro şi în Uniune.
