O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a aflat la Bucureşti în perioada 20 iulie – 1 august pentru a doua evaluare a acordului preventiv şi a modului în care au fost îndeplinite ţintele stabilite pentru prima jumătate a acestui an.
În urma discuţiilor de atunci, Guvernul şi FMI au convenit ca la mai multe companii de stat să fie numiţi manageri privaţi, odată cu scoaterea la vânzare de acţiuni minoritare la companii precum Tarom, CFR Marfă, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Proiectul scrisorii de intenţie convenită cu FMI mai prevede majorări salariale doar pentru anul viitor, dar condiţionat de progrese înregistrate în reducerea numărului de angajaţi, prin plecări voluntare, şi de limitarea cheltuielilor cu salariile la 7,2% din PIB.
În luna martie, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu Fondul Monetar Internaţional, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispoziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).
Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
