În discursul care a precedat votul din Parlament, Croitoru a avertizat că actuala criză politică va fi costisitoare pentru statul român. “Consecinţa amânării reformelor va însemna o creştere a necesarului de finanţare a României de la 3,5 miliarde la 5 miliarde de euro, până la sfârşitul anului, în condiţiile în care nici Uniunea Europeană, nici Fondul Monetar Internaţional nu vor mai acorda tranşele. În estimarea noastră, instabilitatea politică determină creşterea costului statului român cu aproape 1,5 miliarde de euro”, a spus Croitoru. El a precizat că bugetul pentru 2010, ar trebui asumat de un nou guvern care să beneficieze de votul de încredere al Legislativului.
Liderii partidelor parlamentare din Opoziţie l-au criticat pe Lucian Croitoru că nu şi-a retras candidatura, deşi fusese informat că nu va găsi un sprijin în Parlament pentru echipa ministerială. Nici şeful statului nu a scăpat criticilor Opoziţiei. Băsescu a fost etichetat drept artizanul prelungirii crizei politice. “Trăim azi o scenă de teatru absurd. Nu există precendent în istoria democraţiilor consolidate în care un grup minoritar să propună majorităţii parlamentare o soluţie executivă. Astăzi, masca a căzut de pe faţa PDL-ului”, a spus şeful PSD, Mircea Geoană.
Liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat că, “în orice ţară civilizată, un premier desemnat care nu are sprijinul majorităţii parlamentare îşi depune mandatul. Respingerea guvernului este o dovadă de normalitate într-o mare de aberaţii politice. De ce-i e frică guvernului Croitoru, nu va scăpa”. Reacţia UDMR a venit de la candidatul la alegerile prezidenţiale, Kelemen Hunor. “Parlamentarii UDMR vor vota împotriva guvernului Croitoru, iar astăzi avem ocazia să demonstrăm dacă ne este frică sau nu.”
În schimb, parlamentarii democrat-liberali, care au susţinut guvernul Croitoru, au atacat Opoziţia, pe care au acuzat-o de iresponsabilitate politică.
“Aţi refuzat orice dialog cu Lucian Croitoru, v-aţi antepronunţat cu privire la votul de astăzi şi refuzaţi numirea unui guvern de care România are nevoie. Nu doriţi decât evacuarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, pentru că liantul care ţine majoritatea de 65% este ura faţă de şeful statului”, a spus senatorul PDL Radu F. Alexandru. Membru în guvernul demis Boc şi în executivul Croitoru, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat că responsabilitatea unui buget pentru anul viitor cade în sarcina viitorului guvern validat de Legislativ. “Guvernul interimar Boc şi-a făcut treaba, iar bugetul pentru 2010 trebuie să fie asumat de un guvern cu legitimitate”, spunea Pogea înaintea votului din Parlament.
Derogare pentru buget
Şedinţa de ieri a înregistrat şi o declaraţie politică a celor două Camere, prin care forul legislativ se angajează să respecte nivelul indicatorilor macroeconomici asumaţi de Guvern cu instituţiile financiare internaţionale. Cu majoritate de voturi, Opoziţia a trecut prin Parlament şi hotărârea privind transmiterea de către Guvern a proiectului de buget de stat şi a proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, prin derogare de la Legea de organizare a Executivului.
“Se solicită Guvernului României să transmită în cel mai scurt timp Parlamentului, prin derogarea de la prevederile art. 26, alin. 3 din Legea 90/2001, proiectul Bugetului de Stat şi proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe 2010, în vederea dezbaterii şi adoptării acestuia”, arată hotărârea Parlamentului. Măsura a fost luată în condiţiile în care Executivul demis al lui Emil Boc nu mai poate adopta proiecte de lege sau ordonanţe de urgenţă. Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană au cerut autorităţilor de la Bucureşti urgentarea reformelor în schimbul următoarelor tranşe din pachetul financiar agreat la începutul acestui an. UE anunţa că banii vor putea fi viraţi României doar după ce aceasta adoptă legea bugetului pe anul viitor.
După respingerea guvernului Croitoru în Parlament, şeful statului trebuie să propună, după consultarea cu partidele parlamentare, o altă candidatură pentru fotoliul de prim-ministru. Constituţia nu prevede niciun termen-limită până la care şeful statului poate înainta o a doua nominalizare pentru funcţia de premier, astfel încât guvernul demis Boc rămâne, de facto, la putere până la validarea unui alt executiv de către Parlament.
