Ţările din zona euro au căzut de acord marţi dimineaţa asupra unui nou plan de salvare fără precedent, în valoare de 237 miliarde de euro, destinat Greciei. Planul cuprinde, pe de o parte, un ajutor public, sub formă de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde de euro până la finele lui 2014, după un prim program de sprijin pentru Grecia în luna mai 2010 care s-a ridicat la 110 miliarde de euro.
Cealaltă componentă se referă la ştergerea datoriilor Greciei deţinute de creditorii privaţi, bănci şi fonduri de investiţii. La final, creditorii privaţi ai Greciei trebuie să accepte o pierdere de 53,5% a valorii iniţiale a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin, peste obiectivul final care prevedea o ştergere de 50%.
După o şedinţă a cabinetului care a durat aproximativ o oră, miniştrii au aprobat acordul, la doar o zi după ce parlamentul a votat implementarea programului de schimb de obligaţiuni, prin care creditorii privaţi trebuie să accepte reducerea valorii obligaţiunilor elene deţinute.
UE a cerut Greciei ca programul de restructurare a datoriei să fie adoptat înainte de aprobarea noului împrumut pentru Grecia. De asemenea, legislativul a aprobat măsuri dure de austeritate în schimbul celui de-al doilea pachet de asistenţă financiară.
‘Cabinetul a aprobat procedura, termenii şi oferta referitoare la programul de restructurare a datoriilor’, a afirmat un oficial guvernamental prezent la reuniunea executivului de la Atena.
Creditorii privaţi au acceptat reducerea cu 53,5% a valorii iniţiale a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin, peste obiectivul final care prevedea o ştergere de 50%. Pierderile reale care vor fi înregistrate în conturile creditorilor privaţi vor fi mai mari de 70%.
Concret, pentru fiecare obligaţiune grecească pe care o deţine, creditorii privaţi vor primi noi titluri greceşti pentru 31,5% din valoarea iniţială, la care se vor adăuga noi titluri pe termen scurt emise de Fondul European de Stabilitate (FESF) pentru 15% din valoarea iniţială, iar 53,5% din valoarea iniţială a obligaţiunilor greceşti va fi pierdută.
De asemenea, noile obligaţiuni greceşti vor avea mai multe maturităţi, de la 11 la 30 de ani, cu o dobândă care va evolua în timp. În primii trei ani dobânda anuală va fi de 2%, apoi în următorii cinci ani va fi de 3% şi ulterior până la 30 de ani dobânda va fi de 4,3%. În medie, dobânda propusă creditorilor privaţi va fi de 3,65% pe an, mai mică decât dobânda de care beneficiau până acum. În plus, creditorilor privaţi li se vor propune titluri suplimentare al căror randament va fi indexat în funcţie de creşterea Greciei, ceea ce le va oferi un surplus de venituri facă economia greacă îşi revină mai repede decât se preconizează.
Comitetul creditorilor privaţi, reprezentaţi la negocieri de preşedintele Institutului Internaţional de Finanţe, Charles Dallara, şi de Jean Lemierre, consilier la BNP Paribas, a avertizat însă că documentul trebuie aprobat de ansamblul membrilor săi. Reuşita operaţiunii de ştergere parţială a datoriilor Greciei depinde de răspunsul concret al băncilor, companiilor de asigurări şi fondurilor de investiţii la oferta propusă. Dacă Grecia sau partenerii europeni vor considera la final că rezultatul este insuficient ei îşi pot retrage oferta.
Împreună cu noi împrumuturi şi alte măsuri, datoria Greciei ar urma să revină la 120% din PIB până în 2020, de la nivelul de vârf de 142% din PIB în 2013.
FMI crede că este vital ca un acord între Atena şi creditorii internaţionali (UE, BCE şi FMI) să ajute Grecia să revină la o creştere sustenabilă prin reducerea poverii datoriei şi competitivitate mai ridicată a economiei. Grecia, care a fost obligată să solicite de două ori asistenţă financiară internaţională, se confruntă acum cu al cincilea an de recesiune, care se va adânci în acest an în urma măsurilor de austeritate adoptate în septembrie 2011 şi în februarie 2012.
Proiectul de buget pe 2012-2015 prevede economii suplimentare de 28 miliarde de euro până în 2015, mai ales prin creşterea impozitelor şi taxelor şi un plan de privatizări în masă.
