Angajamentul a fost luat de Guvern în ultimele negocieri cu FMI şi CE, din toamna acestui an, şi inclus ca o măsură distinctă în memorandumul tehnic aferent scrisorii de intenţie, fără referire la procedura concretă de anulare a contractelor şi şansele de reuşită din punct de vedere juridic.
Documentul, obţinut de MEDIAFAX, prevede în cazul Hidroelectrica „trimiterea de preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale care nu au fost tranzacţionate la OPCOM, până la sfârşitul lunii decembrie 2011”.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, compania fiind controlată de Ministerul Economiei cu 80% din acţiuni.
Compania vinde energie atât pe piaţa reglementată, cât şi pe cea concurenţială sau prin contracte bilaterale, atât în România (95,6% din producţie, în 2010), cât şi la export.
Tema contractelor bilaterale este dezbătută la nivel politic şi al societăţii civile încă din 2006, iar Hidroelectrica a fost acuzată că vinde energie către mai mulţi furnizori prin contracte confidenţiale, la preţuri mai mici decât cele din piaţă şi care sunt renegociate anual.
La sfârşitul lunii octombrie, Constantin Trihenea, la acel moment director general al Hidroelectrica, declara că nu are mijloace pentru a modifica sau întrerupe contractele directe de vânzare a energiei, care „poate” sunt încheiate pe o perioadă „prea mare”.
Marţi, Trihenea a demisionat de la conducerea Hidroelectrica, invocând „motive personale”, potrivit ministrului Economiei. Săptămâna trecută, şi directorul general al Nuclearelectrica a demisionat.
Contractele Hidroelectrica considerate „poate prea mari” de Trihenea au fost încheiate în perioada 2000-2004, iar ulterior, în 2009, jumătate din înţelegeri au fost prelungite până în 2018.
În 2006, Ministerul Economiei a anunţat că intenţionează să facă publice prevederile acordurilor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, însă firmele care cumpărau energia s-au opus şi contractele au rămas confidenţiale. Trei ani mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să prezinte public modul în care se vinde energia şi să îndrepte eventualele abuzuri sau ilegalităţi, dar şi această iniţiativă a rămas fără rezultat.
În cele din urmă, la jumătatea acestui an, informaţii din aceste acorduri bilaterale, precum preţurile de vânzare, au fost făcute publice de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar în cel mai importante companii energetice de stat.
În urmă cu două săptămâni, preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în calitate de şef de stat, nu a reuşit să pună capăt „poveştii celebrilor băieţi deştepţi” din energie, dar a apreciat că România va primi un sprijin consistent de la Bruxelles pentru rezolvarea acesteia.
La rândul său, premierul Emil Boc a afirmat că Guvernul încearcă să aducă de partea statului cât mai mult din contractele încheiate de „băieţii deştepţi pentru băieţi deştepţi”, dar a arătat în acelaşi timp că înţelegerile la Hidroelectrica au fost prelungite de fostul ministru PDL al Economiei Adriean Videanu doar pentru a „minimiza” pierderile.
În luna noiembrie, Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, care controleză un pachet de 19,94% din capitalul social al Hidrolectrica, a acţionat în instanţă patru membri ai Consiliului de Administraţie al companiei, considerând că aceştia au prejudiciat societatea prin aprobarea unui contract de furnizare a energiei către ArcelorMittal Galaţi la un preţ mai mic decât preţul pieţei.
Acţiunea în instanţă a fost formulată după ce vicepreşedintele Comisiei Europene Joaquin Almunia, a declarat la Bucureşti că la nivelul CE sunt analizate contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei.
Chiar şi în cazul anulării contractelor bilaterale la Hidroelectrica, ArcelorMittal Galaţi nu ar fi afectat, deoarece combinatul siderurgic, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România, a încheiat tranzacţia prin intermediul OPCOM. La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la preţuri mai mari.
În 2009, ArcelorMittal Galaţi şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar.
Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a transmis la vremea respectivă că tranzacţia a fost transparentă şi garantează profit pentru producătorul de energie.
