Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat ieri că Executivul ar fi de acord ca, din banii obţinuţi pe aceste depturi de emisii de dioxid de carbon (1,5-1,8 mld. euro, în opinia lui), să asigure o parte din finanţarea viitorilor giganţi energetici de stat, ce ar urma să apară efectiv, cel mai probabil, înainte de iunie 2010.
Atragerea de finanţare din vânzarea de “aer curat” a fost până acum aplicată de mai multe CET-uri, cum ar fi cele din Iaşi, Braşov, Suceava sau Oradea. Viceprimarul Braşovului, Adrian Gabor, nu consideră însă această strategie ca fiind una bună pe termen lung.
“Este o metodă bună doar dacă nu ai bani şi ai multe datorii de plătit. Pe termen lung însă, nu este viabilă. Va veni o vreme când vom fi obligaţi să cumpărăm noi aceste certificate”, a explicat Gabor. Nici Ion Dina, director coordonator în cadrul Asociaţiei Profesionale a
Producătorilor de Energie Electrică şi Termică în Cogenerare (COGEN), nu consideră că 2009 este un an bun pentru a vinde aceste certificate. “Personal, nu cred că ar fi un moment bun să se facă astfel de tranzacţii, pentru că preţurile sunt foarte mici. Sunt multe firme de energie care vor să cumpere, mai ales acum, când preţurile sunt scăzute”, a afirmat Dina.
Printre companiile interesate de astfel de achiziţii se numără Sagacarbon SA Franţa, Vertis Environmental Finance Ungaria, Vienna Investment Trust România sau KDF Energy Bucureşti.
Cu toate acestea, Ministerul Mediului a întocmit deja un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru a asigura cadrul legislativ pentru vânzarea drepturilor de poluare de către Guvernul României.
Până acum, dintre toate CET-urile, cel din Iaşi a reuşit să obţină cel mai bun preţ pe certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, 14 euro pe bucată. “Am vândut 350.000 de documente de emisii de gaze cu efect de seră în luna ianuarie, suma totală obţinută fiind de aproape cinci milioane de euro”, a declarat pentru Business Standard Neculai Taraşcă, purtător de cuvânt în cadrul CET Iaşi. Cel mai mic preţ l-a obţinut CET Suceava, 10,3 euro pe certificat. “Am vândut în februarie 100.000 de certificate către Sagacarbon din Franţa, la preţul unitar de 10,3 euro. Iniţial am vrut să vindem pe bursa londoneză, dar procedura era foarte complicată, dura mult, iar preţurile erau în scădere. Am putea răscumpăra până la 8.000 de certificate până la sfârşitul anului, în funcţie de activităţile pe care le desfăşurăm. Cu banii obţinuţi am cumpărat combustibili”, a explicat directorul general Constantin Plăcintă.
CET Oradea şi CET Braşov au reuşit să obţină preţuri apropiate, de 11,57, respectiv 11,4 euro pe certificat. Aceste contracte s-au încheiat fie bilateral, fie prin bursa londoneză. “CNVM a stabilit în iunie că drepturile de emisii de dioxid de carbon sunt valori mobiliare. Acest lucru însemna că ele nu se pot tranzacţiona decât la o bursă de valori, respectiv în condiţiile legislaţiei privind piaţa de capital”, a explicat pentru Business Standard Iuliana Craiciu, avocat partner la Muşat&Asociaţii. Ea a spus că “între timp însă, prin Decizia Nr. 897 din 02.06.2009, Comisia a hotărât să-şi suspende decizia”, pentru că vrea să clarifice “aspectele de ordin tehnic şi legal referitoare la tranzacționarea pe piaţa de capital a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”.
Avocatul Muşat&Asociaţii a mai spus că tranzacţionarea la o bursă de valori ar aduce costuri suplimentare, dar ca beneficiu ar asigura o lichiditate absolut necesară a acestei pieţe. În prezent, cele mai folosite burse specializate din străinătate sunt Bluenext Spot şi ICE Futures Europe.
Constantin Ioaniţescu, directorul general al companiei de stat Termoelectrica, societate cu probleme financiare grave, a explicat că este interesat, la rândul său, de vânzarea acestor drepturi de poluare. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a comentat deciziile şefilor de CET-uri locale de a-şi vinde drepturile de poluare, spunând că “este dreptul lor” şi reprezintă “o resursă pe care este bine să o valorifice”.
Nevoia de investiţii în sectorul energetic de stat creşte pe zi ce trece, iar intenţiile Ministerului Economiei de restructurare a sectorului au suferit numeroase amânări, în timp ce problemele în special ale termocentralelor şi companiilor din minerit sunt critice. Mai multe grupuri din cadrul complexurilor energetice din Oltenia, Turceni, Rovinari şi Craiova s-ar putea închide, din cauză că nu există surse de finanţare pentru investiţii de modernizare, a spus ieri directorul general al CE Craiova, Constantin Bălăşoiu, în cadrul unei conferinţe.
“Mai multe grupuri s-ar putea închide, din cauză că nu există surse de finanţare. Este vorba despre două grupuri de la Complexul Energetic Turceni, unul la CE Rovinari şi unul la Craiova. Surse de finanţare nu pot fi atrase decât făcând parte dintr-o companie mare, şi nu separat, cum suntem acum”, a explicat ieri directorul general al Complexului Energetic Craiova, Constantin Bălăşoiu.
La rândul său, tot ieri, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu, declara că România are un sistem energetic cu tehnologii depăşite şi cu randamente de funcţionare reduse, fapt ce a dus implicit la tarife mari pentru energie şi gaze naturale. Planul ministrului Adriean Videanu este în acest moment înfiinţarea celor doi giganţi energetici de stat prin ordonanţă de urgenţă până la finele lui 2009 şi comasarea activelor firmelor de stat din sector până în iunie anul viitor totodată cu stabilirea surselor de finanţare de către un consultant care urmează să fie ales.
