Iar situaţia continuă să se agraveze. Soluţia, spun economiştii, ar fi ca românii să nu mai fie doar o forţă de muncă ieftină pentru companiile străine, ci să creeze chiar ei produse pe care să le vândă peste graniţe la preţuri bune.
Treptat, fabricile au fost înlocuite de mall-uri şi hipermarket-uri. Numai în Bucureşti sunt nu mai puţin de 11 centre comerciale. Concret, în 23 de judeţe din ţară şi în Capitală, comerţul are o pondere mai mare în economie decât industria. Dar, pentru că vorbim doar despre revânzarea unor produse nu şi despre fabricarea lor, salariile oamenilor angajaţi în aceste sectoare sunt mici. Angajaţii din comerţ primesc în medie doar 1.200 de lei, spun patronii, în timp ce în industrie salariul este aproape dublu.
„Procesul de dezindustrializare este unul care s-a făcut haotic fără niciun fel de viziune. Am ajuns la un dezechilibru extraordinar de grav, care afectează semnificativ capacitatea acestor judeţe pe de o parte de a asigura locuri de muncă”, a spus Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.
Aşa am ajuns în situaţia în care doar în Olt, Argeş şi Albă, industria prelucrătoare mai are o pondere de 50% în economie. Iar măsurile luate de autorităţi nu ajută prea mult, spun patronii. Creşterea salariului minim nu înseamnă mai mulţi bani pentru toţi angajaţii. Măsura anulează scăderea CAS şi îi obligă pe patroni să plătească o anumită sumă noilor angajaţi fără experienţă, în timp ce salariaţii vechi nu se mai bucură de majorări salariale.
„Acest guvern a redus CAS dintr-un spaţiu fiscal creat de introducerea unor taxe noi şi mărirea altor taxe, a mutat o taxă într-o altă taxă”, a spus Cristian Păun, analist economic. „La noi la două mii de angajaţi am avut un ajutor faptul că jumătate de mil de euro noi îl întoarcem în salariile angajaţilor”, Radu Timiş, directorul unei firme producătoare de mezeluri.
Economia are nevoie de investiţii. Analiştii dau exemplul IT-ului şi agriculturii. În ambele cazuri, produsele şi serviciile româneşti sunt valorificate în alte ţări. În primele nouă luni, IT-ul a contribuit la creşterea economică aproape în aceeaşi proporţie că agricultura – ambele sectoare cu câte 24 de miliarde de lei.
„Problema este că se foloseşte forţă de muncă ieftină, se dezvoltă aplicaţia care ulterior este valorificată în alte ţări”, a spus Florian Libocor, economistul şef al unei bănci comerciale.
„Să înlocuim outsourcing-ul şi call-center-ele cu o producţie în creştere de programe generate, gândite, făcute în România”, a spus Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri. Pentru anul viitor, Guvernul estimează o creştere economică de 2,5% bazată pe revenirea consumului, nu pe industrie.
